Locas in slujba comunitatii romanesti din Arcul intracarpatic

Sunt cunoscute imprejurarile istorice de dupa decembrie 1989 si consecintele lor pentru institutiile de cultura romaneasca din judetele Covasna si Harghita. In acest context, din initiativa Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna", la Sf. Gheorghe s-a infiintat Muzeul Spiritualitatii Romanesti, iar dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, din initiativa si cu purtarea de grija a P.S. Ioan Selejan, au fost infiintate: Muzeul bisericesc, de la Manastirea Toplita, Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", din Sf.

Gheorghe, Centrul Cultural "Miron Cristea", din Miercurea-Ciuc, iar apoi Muzeul Carpatilor Rasariteni, din Sf. Gheorghe, si sectia acestuia din Miercurea-Ciuc, Muzeul Oltului si Muresului Superior.

Muzeul Spiritualitatii Romanesti, de la Catedrala Ortodoxa din Sf. Gheorghe, a fost inaugurat la 4 decembrie 1993, cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintiei Sale Dr. Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului, Crisanei si Maramuresului, din initiativa si prin stradania Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna" si a Parohiei Ortodoxe nr. 1 din Sf. Gheorghe, sub obladuirea careia fiinteaza acest muzeu, si cu largul sprijin al Secretariatului de Stat pentru Culte, al Prefecturii Judetului Covasna, al Inspectoratului pentru Cultura al judetului Covasna, cu sustinerea prin obiecte si colectii de catre toate parohiile ortodoxe din judet.

Pentru definitivarea formei actuale a expozitiei temporare, consacrata iconografiei ortodoxe a Sf. Gheorghe, am fost sprijiniti de Muzeul Scolii Romanesti din Scheii Brasovului, de Muzeul "ASTRA" din Sibiu, de Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, de Muzeul Judetean din Sf. Gheorghe si, nu in ultimul rand, de specialistii Secretariatului de Stat pentru Culte, Mircea Sfarlea, Florin Serbanescu si Ioan Gaspar. Numeroase firme si buni crestini ne-au ajutat prin sponsorizari sau prin participarea la lucrarile de amenajare.

Expozitia permanenta a Muzeului Spiritualitatii Romanesti ilustreaza continuitatea de locuire a romanilor pe aceste meleaguri, precum si vechimea crestinismului lor inca din vremea etnogenezei neamului romanesc, prin vestigiile crestine de la Olteni (sec. III) si Poian (sec.VI). Sunt expuse numeroase valori din importanta colectie de icoane pe lemn si pe sticla din sec. XVIII si XIX, multe dintre ele provenind de la biserici disparute sau din lacasuri de cult ramase cu credinciosi putini, sau chiar fara credinciosi, in urma vitregiilor si rautatilor vremii. Dintre icoanele prezentate, semnalam pe cele de la Bixad, Baraolt, Varghis, Ariusd, Dobarlau, Dobolii de Jos, Poian, etc. Toate icoanele pastrate in bisericile ortodoxe ale judetului demonstreaza legatura permanenta a credinciosilor cu cei din celelalte zone ale tarii si urmeaza, atat din punct de vedere dogmatic, cat si al istoriei stilistice, evolutia artei ortodoxe romanesti.

Muzeul poseda un mare numar de carti religioase, expunand o serie de raritati, cum sunt: "Cazania lui Varlaam" (Iasi, 1643), "Indreptarea legii" (Targoviste, 1652), "Chiriarodromion" (Alba Iulia, 1699), un "Liturghier" tiparit in anul 1713 de Antim Ivireanul, precum si numeroase alte tiparituri cu caracter religios, provenind din vestitele centre tipografice de la Bucuresti, Ramnicu Valcea, Buzau, Iasi, Manastirea Neamt, Roman, Blaj, etc., atestand, si in acest fel, legaturile spirituale ale romanilor localnici cu cei de pretutindeni. De asemenea, sunt prezentate numeroase obiecte liturgice si vestminte preotesti, toate cu valoare artistica. Prin generozitatea specialistilor de la Filiala Covasna a Arhivelor Nationale, suntem in masura sa expunem documente medievale referitoare la romanii din zona, din secolele XVII-XVIII, printre care si registre parohiale de stare civila intocmite in biserici ramase azi fara credinciosi (Poian, Ghelinta, etc.), acte privind activitatea scolilor confesionale romanesti, circulare si pastorale ale mitropolitilor Ardealului, porunci ale protopopilor din zona, care s-au impus in conducerea vietii religioase sau prin actiuni culturale notabile.

Un loc aparte il ocupa in expozitie prezentarea unor marturii din bisericile ortodoxe romanesti din judet, distruse in perioada 1940-1944, precum si din alte biserici romanesti care au, fiecare, cate o istorie dramatica. Ele au fost adesea ascunse de credinciosi in vremurile de mari vitregii pentru romanii din zona, cum au fost cele din anul 1848, din anii premergatori si din timpul primului razboi mondial, din vremea Dictatului de la Viena, din timpul Regiunii Autonome Maghiare etc. Muzeul functioneaza cu sprijinul financiar al Parohiei ortodoxe nr. 1 - Sf. Gheorghe, prin grija preotului Ioan Cucu si este gestionat de custodele Dorina Cucu.

Prin expozitia de baza si prin cele tematice, muzeul contribuie la cunoasterea valorilor religioase si culturale fundamentale ale istoriei romanilor din zona, si a contributiei specifice a acestora la patrimoniul cultural si spiritual faurit de-a lungul timpului in arcul intracarpatic transilvan.

Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, din initiativa, cu binecuvantarea si cu sprijinul P.S. Ioan Selejan, in primavara anului 1996 la Sfantu Gheorghe s-a infiintat Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", avand ca obiecte de activitate formarea unui fond documentar privind cultura si civilizatia romaneasca, in toate formele sale de manifestare, urmarita de-a lungul istoriei, inclusiv in contemporaneitate.

De mentionat, meritul deosebit al parintelui Ioan Rafiroiu jr. (1907-1982) in salvarea si prelucrarea arhivistica a unei importante parti din fondul "Protopopiatul Ortodox Trei Scaune" (1766-1918), aflat in administrarea Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", precum si faptul ca o serie de fonduri arhivistice ale unor personalitati din zona (Aurel Nistor, Pompilu Nistor, I. Rafiroiu, N. Colan, J. Teculescu), sunt pastrate la Muzeul Primei Scoli Romanesti din Schei-Brasov.

Impreuna cu Muzeul Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala Ortodoxa din Sfantu Gheorghe (infiintat in 1993) - aflat in imediata apropiere - Centrul si-a propus sa desfasoare o activitate de cercetare, valorificare si pastrare a marturiilor materiale si documentare ce atesta prezenta si dainuirea populatiei romanesti si a spiritualitatii ortodoxe in localitatile din Arcul intracarpatic.

Asigurand o benefica colaborare cu distinsi cercetatori din principalele centre culturale ale tarii si cu asociatiile culturale romanesti din zona, cu Muzeul Carpatilor Rasariteni si Arhivele Nationale, s-a reusit organizarea unor manifestari cultural stiintifice (sesiuni, simpozioane, dezbateri, expozitii) si a unor proiecte culturale precum: constituirea unui valoros fond de documente, carte si a unei baze de date despre romanii din judetele Covasna si Harghita; editarea Anuarului "Angvstia", care cuprinde studii si articole de arheologie, istorie, etnografie si sociologie in principal despre zona Sud-Estului Transilvaniei (ajunsa la al saselea numar); intocmirea, din initiativa si cu purtarea de grija a P.S. Ioan Selejan, a volumului de sinteze monografice "Romanii din Covasna si Harghita. Istorie. Biserica. Scoala. Cultura" de Ioan Lacatusu, Vasile Lechintan si Violeta Patrunjel; redactarea unor lucrari si studii privind personalitati ale culturii romanesti din Covasna si Harghita, studii monografice si despre monumente laice si Eclesiastice, cercetari privind evolutia structurii etnice si confesionale, relatiile interetnice si interferentele culturale din zona.

Printre prioritatile Centrului se afla editarea unor volume de documente din valorosul fond arhivistic al Protopopiatului Ortodox Sf. Gheorghe, a unor pliante, ilustrate si albume referitoare la patrimoniul cultural national si reeditarea unor lucrari aparute in perioada interbelica despre romanii din Covasna si Harghita si convietuirea lor cu secuii si maghiarii.

Un obiectiv prioritar al Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, in anul 2001, l-a constituit redactarea volumului de sinteze monografice "Romanii din Covasna si Harghita. Istorie. Biserica. Scoala. Cultura", lucrare elaborata din initiativa si cu purtarea de grija a P.S. Ioan Selejan, cu sprijinul preotilor, profesorilor, a altor intelectuali din cele doua judete, si a unor cunoscuti cercetatori din Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu si Tg. Mures.

Volumul, coordonat de Ioan Lacatusu, Vasile Lechintan si Violeta Patrunjel, prezinta intr-o forma sintetica comunitatile romanesti din Covasna si Harghita din punct de vedere: geografic, arheologic, istoric, etnografic, cultural, etnografic si eclezial, cuprinzand istoria bisericilor, scolilor, institutiilor si asociatiilor culturale, a personalitatilor nascute sau care au activat in aceste localitati, aspecte ale legaturilor comunitatilor locale cu romanii din intreg spatiu transilvan si cu cei de peste Carpati, momente ale convietuirii interetnice, fiind prezentate monumentele istorice si cele de for public si alte urme perene ale culturii si spiritualitatii romanesti din arcul intracarpatic.

Daca, acum 10 ani, cei interesati de istoria comunitatilor romanesti din fostele scaune secuiesti consultau fisierele marilor biblioteci din tara, aveau surpriza sa gaseasca putine lucrari, studii si articole pe aceasta tema.

Prin activitatea sa, in cei 10 ani de la infiintare, Centrul Eclesiastic de Documentare, a cautat sa suplineasca acest deficit informational, luandu-si ca parteneri, Arhivele Nationale, marile muzee din Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Tg. Mures, Brasov, Deva s.a., iar dupa infiintare, Muzeul Carpatilor Rasariteni.

Imbunatatind experienta acumulata in anii anteriori, Centrul si-a stabilit relatii de parteneriat si cooperare, bine structurate pe baza unor proiecte punctuale, in domeniul muzeografiei, cu Muzeul Carpatilor Rasariteni, in domeniul cercetarii socio-umane, cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, in domeniul cultural si civic cu asociatiile cultural- crestine din cele doua judete, constituite, din anul 2005, in Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, si cu liceele si scolile cu predare in limba romana din cele doua judete.

Avand in vedere numarul mic de cercetatori din judetele Covasna si Harghita - arhivisti, muzeografi, profesori - Centrul a beneficiat, de-a lungul anilor, de un numar important de colaboratori din intreaga tara.

Centrul este gazda primitoare a majoritatii actiunilor intreprinse de asociatiile culturale romanesti din zona, a intalnirilor reprezentantilor comunitatii romanesti, a unui evantai larg de actiuni culturale, civice si umanitare si a lectiilor deschise, conferintelor, vizionarilor colective de filme video cu tematica de istorie, cultura, spiritualitate si civilizatie romaneasca, la care participa elevi din Sf. Gheorghe.

Dr. Ioan Lacatusu

.