Manastirea Xenofont este una dintre marile manastiri athonite din Sfantul Munte Athos. Fiind asezata intre Manastirea Dochiariu si Manastirea Sfantul Pantelimon - Rusikon, Manastirea Xenofont a fost contruita in secolul al X-lea, de catre Sfantul Cuvios Xenofont, unul dintre ucenicii Sfantului Atanasie Athonitul. Biserica centrala, cat si intreaga manastire, a fost pusa sub ocrotirea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. In ordinea ierarhica athonita, Manastirea Xenofont este a saisprezecea manastire.

Manastirea Xenofont - Sfantul Munte Athos

Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronikita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.

Manastirea Xenofont - scurt istoric

Manastirea Xenofont a fost intemeiata in secolul al X-lea, de catre Cuviosul Xenofont, unul dintre ucenicii Sfantului Atanasie Athonitul. Cuviosul Xenofont a fost un viteaz grec, care si-a savarsit viata in Manastirea Marea Lavra, impreuna cu cei doi fii ai sai Ioan si Arcadie.

In secolul al XI-lea, manastirea a fost reinnoita de Cuviosul sihastru Simeon, un fost general bizantin, impreuna cu trei ucenici ai sai, Eusebiu, Candid si Ilarion, ajutati de imparatul Nichifor (1078-1081). Stefan, un amiral al imparatului Nichifor, se va calugari la aceasta manastire, primind numele de Simeon. Peste ceva vreme, acesta va ajunge staret al manastirii, el contribuind mult la refacerea acesteia, din punct de vedere material.

Manastirea Xenofont a fost arsa si jefuita atat de catre pirati, cat si de catre armatele uniate filo-catolice. In anul 1285, manastirea a fost insa refacuta. Perioada de inflorire monahala din Xenefont este intrerupta de caderea Constantinopolului (1453).

Dupa aceasta data, manastirea a fost intretinuta, vreme de aproape cinci secole, prin daniile facute de boierii si domnii credinciosi ai Tarii Romanesti si ai Moldovei. In manastire au ajutat foarte mult domnitorii romani Sfantul Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si altii.

Sfantul Stefan cel Mare face o serie de danii insemnate, in anul 1475. Dupa sfantul moldovean, cei mai mari ctitori ai Manastirii Xenofont au fost boierii craioveni, acestia ctitorind manastirea pe la anul 1545. Numele lor sunt: Barbu Banu, Danciu Vornicu, Parvu si Radu. Vreme de 20 de ani, intre anii 1544 si 1564, acestia zidesc biserica cea noua, imbracand-o cu pictura, cat si o parte dintre chilii si alte anexe.

In perioada anilor 1607-1763, mai toti domnilor Tarii Romanesti vor ctitori manastirea athonita a Cuviosului Xenofont. Astfel, acestia vor da manastirii, anual, cate 11.000 de aspri turcesti. Dintre acestia, ii amintim pe urmatorii domnitori: Radu Serban, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si domnii fanarioti, pana la Matei Racovita, in anul 1763.

Dupa incendiul ce a cuprins manastirea, in anul 1807, ultimul mare ajutor "romanesc" se trimite manastirii intre anii 1817-1837, cand se zideste noua biserica a manastirii, purtand insa acelasi hram, anume pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.

In curtea manastirii se afla doua biserici, una fiind mai noua, cu catapeteasma din marmura, lucrata foarte frumos. Biserica cea veche, de dimensiuni mai reduse a fost refacuta de doi boieri romani, Duca si Radu, in anul 1545. In biserica cea veche a manastirii se afla inca si astazi vasul care a fost umplut cu untdelemn, in chip minunat, de catre Maica Domnului, atunci cand manastirea ramasese fara rezerve.

Biserica centrala a manastirii a fost pictata de pictorul bisericesc Antonie. Catapeteasma bisericii a fost mestesugit sculptata in lemn, in secolul al XVII-lea. Manastirea Xenofont pastreaza, cu mare evlavie si bucurie, trei mari icoane facatoare de minuni: icoana Maicii Domnului, numita "Povatuitoarea", adica "Indrumatoarea" (Hodighitria); icoana Sfantului Gheorghe si icoana Sfantului Dimitrie.

In manastire se mai pastreaza si o serie de Sfinte Moaste, printre care: o bucata din capul Sfantului Mucenic Trifon, mana Sfintei Marina, mana Sfantului Modest, particele din Moastele Sfintilor Doctori Cosma si Damian, din ale Sfantului Arcadie, cat si o bucatica din Piatra Sfantului Mormant.

Biblioteca manastirii are un fond de carte de peste 4.000 de titluri, 300 de manuscrise si alte documente. In biblioteca manastirii, pe langa cartile de valoare, mai se pastreaza si cateva manuscrise, dintre care opt pe pergament, datand din secolele XII-XIV, cuprinzand lucrari bisericesti, si trei manuscrise pe pergament cuprinzand Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur.

Dintre cele 14 paraclise ale manastirii, opt sunt asezate in incinta acesteia. Pe malul marii este un izvor, facut prin minune de Sfantul Gheorghe, si, chiar daca se afla la nivelul marii, apa lui este dulce si buna de baut.

Unul dintre cele mai renumite schituri ale Manastirii Xenofont este schitul omonim (Xenofont), intemeiat de Cuviosul isihast Silvestru, intre anii 1760-1766, ajutat fiind de calugarii Efrem si Agapie. In schitul amintit, aflat mai sus de manastire, inchinat Bunei Vestiri, se nevoiau mai bine de 50 de isihasti greci si romani. Astazi, schitul are 22 de chilii, in multe dintre ele calugarii ocupandu-se cu pregatirea de tamaie naturala.

In prezent (2009), in Manastirea Xenofont, cat si in jurul ei, se nevoiesc 70 de monahi.

Teodor Danalache

• Schitul romanesc Lacu din Muntele Athos
  Publicat in : Interviuri
• Pelerinaj Muntele Athos si Grecia
  Publicat in : Pelerinaje
• Chilia Axion Estin din Muntele Athos
  Publicat in : Pelerinaje
• Amalfion, manastirea benedictina din Muntele Athos
  Publicat in : Religie
• Un engolpion inedit din Muntele Athos
  Publicat in : Vesminte