Izolarea Capadociei a atras aici in primele secole ale erei noastre pe crestinii persecutati de romani, iar in secolele X-XV a devenit loc de pustnicie pentru multi monahi. Incetul cu incetul s-au constituit aici comunitati monastice importante, ale caror chilii si schituri au fost taiate in roca.

Cele mai vechi biserici exista poate din secolul al V-lea. Navele dreptunghiulare ale vestitelor bisericilor rupestre se inrudesc cu tipul bazilical.

In prezent, se estimeaza in Capadocia peste 3000 de biserici sapate in piatra , dintre care cele mai cunoscute sunt cele de la Goreme, Zelve si Ihlara.

Bisericile rupestre din Valea Ihlara

Regiunea Ihlara (Peristrema), prin legaturile sale administrative cu Aksaray, a jucat intotdeauna un loc important in dezvoltarea istorica si culturala a Capadociei. Hititii care s-au stabilit aici ca o populatie suverana a inceput sa construiasca orase subterane si locuinte in piatra. La un timp, orasul Arksay a fost reconstruit de catre regele Arhelau. Este momentul in care, Capadocia, care a mentinuse o buna relatie cu Imperiul Roman, devine provincie romana, sub conducerea lui Tiberiu. Din acest moment se fac simtite din ce in ce mai mult efectele culturii romane.

Valea Ihlara, situata langa Muntele Hasan si Muntele Melendiz (doi din cei trei munti vulcanici din Capadocia) reprezinta un canion cu o adancime de aproximativ 100 m , format de raul Melendiz in urma cu milioane de ani. Valea incepe in satul Ihlara si se sfarseste cu Manastirea Selime, din satul cu acelasi nume, dupa o distanta de 14 km.

Cea mai spectaculoasa parte a vaii o reprezinta primii 7 km, din satul Ihlara pana in Belisirma, unde se pot vedea multe din bisericile rupestre.

Aceste nenumarate grote, mai mult sau mai putin inaccesibile, erau menite sa-i atraga pe anahoreti, pentru acelasi motiv ca si deserturile din Egipt si din Palestina. Altele par a fi din epoca iconoclasta. Dar majoritatea dateaza din perioada in care regiunea cunoscu o noua prosperitate si un aflux de populatie, intre inlaturarea pericolului arab sub Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959) si invazia turcilor seldgiucizi sub Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

     

Pana catre inceputul epocii Macedonenilor, aceste biserici aveau un tavan tesit. Sub Constantin al Vll-lea Porfirogenetul a aparut bolta in leagan, la inceput greoaie, apoi mai zvelta. Absida are adesea, in plan ca si in elevatie, forma unui arc supralargit. Planul bisericii in cruce inscrisa, importat din Constantinopol, a aparut in secolul al X-lea. Cucerirea seldgiucida a franat vizibil inflorirea vietii monastice, dar nu i-a pus capat.

Frescele bisericilor rupestre din Valea Ihlara

Pentru decorarea boltilor si a peretilor s-a folosit fresca, a carei executie era mai usoara si mai putin costisitoare. Frescele bisericilor rupestre din Ihlara ne ofera solide marturii despre acea arta monastica, populara si provinciala, pe care am intalnit-o la copti in epoca paleocrestina si care este atestata pana in Italia meridionala, trecand prin filiera Greciei.

Majoritatea acestor picturi dateaza din epoca de noua prosperitate pe care a cunoscut-o regiunea intre disparitia amenintarii arabe sub Constantin al Vll-lela Porfirogenetul (913-959) si venirea turcilor seldgiucizi sub Constantin al X-lea Ducas (1059-l067).

Deosebim printre ele doua grupuri. Unul, "arhaic", datand din secolul al X-lea, poate chiar inca de la sfarsitul celui de-al IX-lea, mentine deopotriva in pictura ca si in arhitectura vechi formule paleocrestine, care dau acestei arte un caracter local destul de marcat. Celalalt, mai recent, imita modelele constantinopolitane.

Caracterul popular al acestei arte se manifesta in desenul stangaci, dar expresiv si de o mare spontaneitate, si in gustul pentru naratiune care imprumuta multe dintre elementele ilustrarii din evangheliile apocrife, ele insele zamislite din aceasta inclinare a poporului spre povestile frumoase, istorisite cu belsug de amanunte. Apare net contrastul cu arta aristocratica si teologica din capitala, care se supunea unei discipline stricte in alegerea si repartizarea subiectelor.

Adoptarea planului in cruce greaca inscrisa avea sa aduca insa dupa sine, catre mijlocul secolului al XI-lea, cu putin inainte de venirea seldgiucizilor, si adoptarea repartitiei decorului. Razboaiele care au urmat dupa aparitia seldgiucizilor in Asia Mica au restrans activitatea artistica in manastirile din Capadocia, dar nu au intrerupt-o cu desavarsire.

Cele mai cunoscute biserici din Ihlara sunt:

Biserica Kokar - Biserica "urat mirositoare"

Aceasta biserica se gaseste in primul sfert al vaii, intre satele Ihlara si intrarea principala. Se intra in ea printr-o absida aflata in ruina. Intrarea originala a fost blocata de catre o alunecare de teren. Aici se gasesc numeroase fresce ce impodobesc peretii bisericii. Pe partea stanga sunt reprezentate Bunavestire, Nasterea si Adorarea Magilor. In partea dreapta, observam Cina cea de Taina, Tradarea lui Iisus, Iisus inainte lui Ana si Caiafa, Crucificarea si Punerea in mormant.

Pe usa din fata intrarii se gasesc  Deisis, cu scene din Fuga in Egipt si Cina cea de Taina, grav avariate, cand au fost sapate, la o data mult mai tarzie, ferestrele precum si o usa catre camera mortuara. Pe tavan putem vedea Inltarea si Cincizecimea, impreuna cu o cruce greaca in centrul careia este reprezentata “mana lui Dumnezeu”, binecuvantand. De fiecare parte a boltelor se gasesc fresce infatisand pe Sfintii Apostoli sezand.

Biserica Purenli Seki – "Biserica cu terasa"

Acesta biserica se gaseste in primul sert al vaii, la o distanta de aproximativ 100 m de Biserica Kokar. Este necesara o ascensiune de 25 m de la nivelul raului pentru a ajunge aici. Este compusa dintr-o intrare, o camerara funerara, si un dublu naos, separat prin arcade, fiecare avand o absida.

Biserica este impodobita cu fresce considerate drept “arhaice”, insa caracterizate de detalii explicite, un puternic sens al conceptiei si o uimitoare libertate de expresie.

Biserica Agacalti – "Biserica de sub copac"

Cand te intorci catre dreapta la baza scarilor din dreptul intrarii principale, te gasesti la o distanta de 10 m de aceasta biserica. Pregateste-te sa fii surprins cand o sa pasesti in biserica prin arcul ruinat, unde vei intalnii un cu totul alt stil arhitectonic. Aceasta biserica este putin diferita de de celelalte biserici ale lumii bizantine din secolele 10 -11 aflate in Capadocia, prin armonioasele contraste dintre rosu, verde si albastru, subiectele picturii si decoratiile cu flori, toate vadind o puternica influenta orientala.

Biserica, cunoscuta si ca "Biserica lui Daniel”, are un plan arhitectural de cruce inscrisa. Pe peretele opus intrarii se afla o fresca in care este reprezentat Daniel in gropa cu lei. Bratul din stanga contine Bunavestire, Nasterea si Inchinarea magilor. Absida dreapta contine Fuga in Egipt, Botezul si Adormirea Maicii Domnului.

Alte biserici ce pot fi vizitate sunt:  Egritas, Sumbullu, Yilanli,Karagedik, Kirk Damalti, Bahattin si Direkli. 

    

Pentru cine vrea sa viziteze temeinic aceste biserici, e nevoie sa isi acorde o zi intreaga. Exista patru intrari in Valea Ihlara, prima gasindu-se in satul cu acelasi nume. Cea de-a doua se deschide la cel de-al 4 –lea km al vaii, fiind cea mai cunoscuta intrare. Cea de-a treia se afla in satul Belisirma si permite intrarea in vale cu automobilul. Se gaseste in dreptul celui de-al 7-lea km al vaii. Tot aici, se poate gasi cazare si, de asemenea, cateva restaurante. Acesta este cel mai potrivit loc pentru a parca masina.  Ultima intrare in canion se gaseste acolo unde valea se incheie, in dreptul Manastirii Selime.

Sursa: CrestinOrtodox.ro