Basilica Sfantul Serghie din Resafa

Basilica Sfantul Serghie este o biserica bizantina din secolul al V-lea, aflata astazi in ruina. Aceasta este inchinata Sfantului Serghie, un soldat roman care a primit mucenicia in anul 303, sub imparatul persecutor Maximian.

Biserica a fost unul dintre marile centre de pelerinaj ale vremii. In cele din urma, locasul de cult a ajuns sa fie impartit intre credinciosii crestini si cei musulmani. Basilica este localizata in orasul Resafa, aflat, la randul lui, in centrul Siriei.

Astzi, orasul a ramas doar ca un sit arheologic izolat.

Sfantul Serghie si Vah - ocrotitorii armatei bizantine

Conform traditiei crestine locale, Sfintii Serghie si Vah au fost ofiteri in armata romana care lupta pe frontul sirian. Acestia doi erau favoritii imparatului roman Maximian, dar au cazut din gratiile sale in momentul in care nu au vrut sa jertfeasca zeilor alaturi de el. Zeul Jupiter nu putea sa ii faca pe acestia sa il paraseasca pe adevaratul Dumnezeu Hristos.

Paganul imparat Maximian i-a scos din functie si i-a umilit in fata poporului. Acesta i-a imbracat pe cei doi soldati crestini - Serghie si Vah - in haine de femeie si i-a plimbat pe strazile orasului, in vazul poporului. Dupa aceasta, sfintii au fost trimisi la Resafa, unde, atat de crunt au fost munciti si batuti, incat Sfantul Vah si-a dat duhul.

Martirologiul acestora marturiseste ca Sfantului Serghie i s-au batut scanduri cu cuie in picioare, mai apoi fiind fortat sa mearga pe ele. In cele din urma, Sfantul Serghie a fost decapitat.

Sfantul Serghie - basilica din inima desertului

La acea vreme, Sfintii Serghie si Vah au ajuns, in scurt timp, printre cei mai populari si venerati sfinti din Rasarit. In anul 431, arhiepiscopul Alexandru de Hierapolis, a ridicat o mareata biserica crestina deasupra mormantului Sfantului Serghie. La scurt timp dupa aceasta, orasul Resafa a fost numit oras episcopal.

Imparatul bizantin Justinian I a schimbat numele orasului Resafa, numindu-l dupa numele marelui sfant pe care il gazduia, si anume "Sergiopolis". Tot acum, imparatul ridica orasul la rangul de arhidioceza, avand inchinate biserici din Constantinopol si Acre (in Palestina) purtand hramul Sfintilor Serghie si Vah.

Biserica din Resafa a ajuns in scurt timp loc de pelerinaj. Sfintii Serghie si Vah au fost numiti sfinti protectori ai armatei bizantine, numeroase sanctuare si biserici rasaritene ajungand sa le poarte hramul. Venerarea acestora a ajuns si in Apus: o slujba pusa pe seama papei Gelasius I fiindu-le inchinata.

Nomazii crestini din desertul sirian inca il au drept sfant ocrotitor pe Sfantul Serghie.

Sfantul Serghie - arhitectura unui loc necrutat de vreme

Orasul Resafa, din care astazi nu au mai ramas decat ruinele, este strabatut de la un capat la celalalt al sau de Via Recta, o strada care acum este acoperita de ierburi si resturi de zidarie. De-a dreapta si de-a stanga acesteia se ridica inca blocuri de marmura, capete de coloana si bucati de zid.

Aceasta strada duce direct la locul martiriului. Aici se afla o camera unde trupurile sfintilor Serghie, Vah si Iulia au fost asezate spre odihna, dupa primirea muceniciei de la pagani. Camera martirilor este construita ca o biserica basilicala cu o apsa mare centrala. Podeaua si peretii acesteia au fost facuti din piatra de gips procurata chiar din Resafa.

Coloanele monolitice ale acesteia sunt lucrate din marmura rosie. Capelele acestei camere sunt inca bine pastrate, spre deosebire de unele parti ale acesteia, care s-au pierdut aproape in intregime. Capitelurile coloanelor si ciubucaria intalnita in zidaria incaperii sunt frumos sculptate in piatra, asemanandu-se parca dantelei.

Mai multe arce ale ferestrelor camerei sunt tributare arhitecturii romanice; acestea au fost, dupa ceva vreme de la zidirea lor, umplute cu mortar si remodelate in stilul arhitectural islamic. Biserica martirilor prezinta si capiteluri arabe modelate in stilul coloanelor corintice.

Intreaga structura da impresia ca sta in picioare doar din mila lui Dumnezeu. Pietrele de temelie si cele din capetele arcelor (adica cele mai importante in structura de rezistenta a cladirii) sunt inchinate sau miscate foarte tare. Nevoie unei restaurari este foarte urgenta.

La o distanta de aproximativ o suta de metri de aceasta incapere se afla ridicata o biserica mult mai mareata - Basilica Sfantului Serghie. Aceasta este la fel de frumoasa, de bogat decorata si de apreciat ca si camera ce a pastrat trupurile martirilor. Materialul de constructie este si el de aceeasi calitate.

Adaugata in capatul nordic al basilicii, si poate luata dintr-o nava laterala a unei biserici crestine mai vechi, se afla o hala rectangulara conturata de o serie de coloane. Aceasta a fost folosita pe post de moschee intre secolele XIII-XIV. Aici se observa si locul celor doua "mihrab-uri" care au fost ridicate de catre arabi in folosul lor cultic. Scrierile istorice arata ca lumea bizantina a coexistat impreuna cu cea araba in orasul Rasafa, in Evul Mediu.

In spatele basilicii se afla o serie de camere boltite ce inconjoara o curte interioara. Acestea erau folosite de locuitori pentru stocarea unei cantitati mari de apa (camera aflata in capatul sudic avea o dimensiune de 58 de metri lungime, 22 de metri latime si o adancime de 13 metri). Mai tarziu, curtea a fost folosita pe post de han in vederea gazduirii pelerinilor. Capacitatea mare a cisternelor motiva locuirea orasului Resafa de catre cei din zona.

.