Originea si existenta ingerilor

Ca si intreaga creatie, ingerii sunt creati de Dumnezeu, din nimic, nu din ceva preexistent si nici din fiinta lui Dumnezeu. Biserica invata ca, mai inainte de toate, Dumnezeu a creat din nimic, numai prin cugetarea Sa, toate puterile ceresti, "ca sa-L slaveasca in cantari si sa-L slujeasca, si apoi ca sa serveasca si in lumea aceasta oamenilor, calauzindu -i spre Imparatia lui Dumnezeu" (Mart. art. 1, 18 si 19).

Despre puterile ceresti au invatat gresit gnosticii, maniheii si pristilienii care, desi puneau originea ingerilor in Dumnezeu, ii socoteau ca fiind proveniti prin emanatie, si nu prin creatie din nimic.

Invatatura Bisericii despre ingeri are la baza datele Sfintei Scripturi. Chiar daca referatul biblic despre creatie nu vorbeste in mod precis, determinat, despre crearea ingerilor, acest adevar este exprimat totusi inca din primele cuvinte, "La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul" (Fac. 1, 1). Cerul inseamna lumea spirituala a puterilor ceresti, a ingerilor, iar pamantul, lumea materiala.

In acest loc, prin cer nu se poate intelege cum afirma protestantii, neoprotestantii si toti sectarii cerul vazut, creat in urma, in ziua a doua, ci cerul nevazut cu locuitorii lui, ingerii. Daca nu s-ar intelege asa cuvantul cer, ar ramane nelamurita originea ingerilor despre care chiar cartea Facerii aminteste in mai multe randuri.

Nu se aminteste, in mod expres, in referatul creatiei crearea ingerilor, din pricina evreilor care, inlelegand greu cele spirituale si fiind inclinati spre idololatrie, ar fi cazut usor in ratacirea idololatra a popoarelor vecine (Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret al Cirului). Dupa alti sfinti parinti (Sfantul Ioan Gura de Aur), la creatie nu se vorbeste despre ingeri in mod explicit, pentru ca acolo, in cartea Facerii, se urmareste numai infatisarea inceputului istoriei lumii vazute si a stapanului ei, a omului, iar din insirarea faptelor sa se cunoasca Creatorul lumii.

Sfanta Scriptura cuprinde inca si texte clare despre originea ingerilor: "Numai Tu esti Domn si numai Tu ai facut cerurile, cerurile cerurilor si toata ostirea lor, pamantul si toate cele de pe el (Num. 9, 6); "Pentru ca in Acesta (Fiul) au fost facute toate, cele din ceruri si cele de pe pamant, cele vazute si cele nevazute, fie Tronuri, fie Domnii, fie Capetenii, fie Stapaniri. Toate s-au facut prin El si pentru El" (Col. 1, 16).

Existenta ingerilor

Ca fiinte spirituale netrupesti, ingerii sunt in afara conditiilor si experientelor obisnuite prin care noi cunoastem existenta fiintelor si lucrurilor. Iar angelofaniile, pe langa faptul ca sunt rare, pot fi usor confundate cu teofaniile si, supuse unor interpretari diverse, nu ofera suficiente temeiuri pentru existenta lor.

Greutatea in a cunoaste pe ingeri si indeosebi actiunea lor, precum si anumite convingeri filosofice, au facut pe unii, in trecut si in prezent, sa se indoiasca de existenta ingerilor, iar locurile din Scriptura, multe si clare, in care este vorba de ingeri, sa fie interpretate figurat.

In vechime, existenta ingerilor a fost tagaduita de saduchei (Fapte 23, 8), iar in decursul timpului de catre socinienii si teologii protestanti rationalisti care socotesc ca ingerii sunt fiinte fictive sau personificari ale insusirilor dumnezeiesti si ca Mantuitorul Iisus Hristos si Apostolii, vorbind despre ingeri, s-au acomodat credintelor iudeilor pe care acestia le-ar fi imprumutat de la pagani si in special de la babilonieni, pe cand se aflau in robie.

Ostirea cereasca sau cele nevazute sunt lumea spirituala, iar Tronuri, Domnii etc. sunt cete ingeresti (1 Petru 3, 22; Efes. 1. 20-21).

Adevarul ca ingerii sunt creati de Dumnezeu si formeaza lumea duhurilor netrupesti este exprimat de Biserica in Simbolul niceo-constantinopolitan, dupa care Dumnezeu este Creatorul "tuturor celor vazute si nevazute" (art. 1).

Despre timpul crearii ingerilor, Sfanta Scriptura nu ne spune nimic precis. Totusi, Scriptura contine suficiente temeiuri pentru datarea crearii lor, inainte de crearea lumii vazute. Ca au fost creati inainte de om, rezulta din faptul ca ispititorul, care se infatiseaza primilor oameni in forma de sarpe, nu poate fi decat un duh cazut, vazut in infatisarea sarpelui. Deci, in momentul caderii omului, nu numai ca existau duhurile, dar unele dintre ele nu mai erau in starea de la inceput, deci cazusera. Ingerii existau si in ziua a patra, caci atunci cand s-au creat luminatorii, ingerii Il laudau pe Dumnezeu (Iov 38, 7).

Dupa Fer. Augustin, ingerii au fost creati in prima zi, odata cu lumea. Majoritatea parintilor Bisericii fixeaza crearea ingerilor de catre Dumnezeu inainte de lumea materiala. Sfantul Ioan Damaschin spune: "Ma asociez lui Grigorie Teol9gul, caci trebuia sa fie zidita mai intai fiinta spirituala si apoi cea sensibila si in urma, din cele doua, omul" (Dogmatica, II, 3).

Existenta ingerilor este afirmata, insa, in mod clar, si in multe locuri din Sfanta Scriptura, de la prima ei carte pana la ultima. Astfel, dupa scoaterea din rai a primilor oameni, ingerii pazeau drumul spre pomul vietii (Fac. 3, 24). Un inger a oprit pe Avraam de a jertfi pe fiul sau Isaac (Fac. 22, 11); Iacob vede in vis, la Betel, ingeri ai lui Dumnezeu suindu-se si coborand pe o scara intre cer si pamant (Fac. 28, 12-13); ingerul Domnului se arata lui Balaam (Num. 22, 22). Ingerii se inchina lui Dumnezeu (DeuL, 32, 43).

In toate aceste locuri, ingerii apar ca fiinte personale, deosebite de Dumnezeu si de oameni. Ingerii sunt superiori omului (Ps. 8, 6), dar au si ei anumite lipsuri si sunt marginiti (Iov 4, 17-18). Serafimii slavesc in imne pe Dumnezeu (Isaia 6, 1).

Uneori si profetii sunt numiti ingeri, fiindca sunt trimisi de Dumnezeu sa vorbeasca poporului. In sens propriu insa numirea de inger se da numai fiintelor spirituale netrupesti care vestesc chiar si profetilor voia lui Dumnezeu, aratandu-se prin aceasta ca fiind deosebiti de profeti. Astfel, ingerul Domnului vorbeste lui Ilie (IV Regi, 1, 3), de mai multe ori proorocului Daniel (Dan. 8, 6; 9, 2; 10, 12) si lui Zaharia (Zah. 1, 9-17; 2, 2-3; 3, 1, 3-6; 4, 1-5), iar Iezechiel vede pe Heruvimi (Iez. 10, 8-22).

In fata acestor dovezi, cuprinse cele mai multe in carti anterioare captivitatii babilonice, afirmatia ca iudeii au imprumutat credinta in ingeri de la paganii cu care au venit in contact si indeosebi de la babilonieni este cu totul neintemeiata. Dupa conceptiile religioase necrestine, panteista sau dualista, spiritele sau demonii sunt numai emanatii din divinitate, iar dupa invatatura Sfintei Scripturi, ingerii sunt creaturi ale lui Dumnezeu.

In Noul Testament, existenta ingerilor este afirmata si mai clar.

Incepand cu Evangheliile, toate cartile Noului Testament relateaza despre multe aparitii de ingeri ca despre fapte istorice. Ingerul Gavriil anunta preotului Zaharia nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului (Luca 1, 11-13); acelasi inger vesteste Sfintei Fecioare Maria nasterea ca om a Fiului lui Dumnezeu (Luca 1, 28-32) un inger incunostiinteaza pe dreptul Iosif despre intruparea cea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu si despre alte evenimente in legatura cu dumnezeiescul Prunc (Matei 1,20; 2, 13, 19); un inger se arata pastorilor de langa Betleem si corurile canta slava lui Dumnezeu la nasterea Mantuitorului (Luca 2, 9-13).

Ingerii slujesc lui Iisus dupa ispita din pustie (Matei 4, 11) si tot un inger Il intareste in gradina din Ghetsimani (Luca 22, 43). Ingerii vestesc femeilor mironosite Invierea lui Hristos (Matei 28, 2-8; Marcu 16, 5-8; Luca 24, 4-8; Ioan 20, 12); un inger se arata apostolilor la Inaltare si le anunta a doua venire intru marire a Mantuitorului (Fapte 1, 10, 11). Un inger scoate pe apostoli din temnita (Fapte 5, 19; 12, 7-11, 15-17); un inger da instructiuni sutasului Corneliu (Fapte 10, 3-6); tot un inger ii vesteste lui Pavel calatoria lui la Roma (Fapte 27, 23).

Claritatea si precizia cu care se vorbeste in locurile acestea despre ingeri, ca despre fiinte reale si personale care lucreaza in lume dupa porunca lui Dumnezeu, precum si caracterul istoric al Evangheliilor exclud cu desavarsire explicarea figurata a naratiunii evanghelice sau considerarea ingerilor ca personificari ale insusirilor divine sau ale actiunii proniatoare a lui Dumnezeu.

In nici un loc din Sfanta Scriptura ingerii nu pot fi confundati, nici cu Dumnezeu, nici cu oamenii, intrucat apar ca fiinte spirituale deosebite atat de Dumnezeu, a Carui voie o implinesc si Caruia ii sunt inferiori, fiind creaturi, cat si de oameni, asupra carora ei actioneaza si carora le sunt superiori.

Explicand parabola neghinei, Mantuitorul pune pe ingeri pe acelasi plan al realitatii cu Fiul Omului, cu lumea, cu fiii imparatiei etc. (Matei 13, 37-39). Adica, ingerii sunt fiinte tot asa de reale ca si celelalte fiinte si lucruri din textul parabolei. Ingerii vad neincetat fata Parintelui ceresc si mijlocesc pentru oameni (Matei 18, 10). Ei nu se confunda nici cu Dumnezeu, nici cu oamenii, si nu cunosc toate pe care le cunoaste Dumnezeu (Marcu 13, 32); ei vor insoti pe Mantuitorul la a doua venire (Matei 25, 31; Luca, 9, 26); deosebiti de profeti, ei doresc sa priveasca ceea ce au vestit proorocii (1 Petru 1, 12); sunt mai prejos decat Fiul lui Dumnezeu (Evrei 1, 4-5) si petrec o viata deosebita de cea a oamenilor (Matei 22, 29, 30), pot fi invocati spre marturie (1 Tim. 5, 21).

Pr. Prof Dumitru Radu

• Imparatia lui Dumnezeu
  Publicat in : Editoriale
• Unde este Imparatia lui Dumnezeu?
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Imparatia lui Dumnezeu intre aparenta si potenta
  Publicat in : Editoriale