Primele texte tiparite in limba romana au iesit din tipografia lui Filip Moldoveanu, la Sibiu. Aici s-a tiparit (dupa Catehismul luteran din 1544)  Tetraevanghelul slavo-roman (1551-1559).

 

Coresi

Textele cartilor de slujba in limba romana, din a doua juma­tate a secolului al XVI-lea, au fost facute in tipografia judelui Brasovului, Hans Benkner (Johannes Benknerus). In intentia de a propaga luteranismul, acesta tipareste in 1559, un Catehism in limba romana (amestec din invataturile lui Luther si Melanchton) tradus, se crede, dupa un original unguresc, desi in prefata afirma ca s-a facut dupa un original sarbesc. Cu cheltuiala si staruinta lui H. Benkner, incepe la Brasov sirul tipa­riturilor romanesti, pe care Coresi se straduieste sa le puna in slujba Bi­sericii Ortodoxe.

 

In 1561 el tipareste in limba romana, textul celor patru Evanghelii, cu titlul : Tetraevanghelul romanesc. La traducerea Tetraevanghelului au contribuit si preotii romani din Scheii Brasovului.

 

In 1563, Coresi tipareste Apostolul sau Praxiul.

 

In1570 urmeaza tiparirea in limba romana a doua carti : Psaltirea si Liturghierul.

 

La baza Psaltirii stau traducerile maramuresene pe care Coresi le-a avut la indemana in copii manuscrise.

 

Liturghierul lui Coresi din 1570 nu cuprinde toate textele Liturghiilor ortodoxe ci numai textul Liturghiei Sf. Ioan Gura de Aur. Se crede ca traducerea Liturghierului s-a facut de preotii din Scheii Brasovului (de la biserica Sf. Nicolae din Schei) care l-au ajutat pe Coresi si la traduce­rea altor carti in limba romana. Liturghierul s-a tradus dupa alt manu­scris slavon, diferit de cel tiparit de Macarie in 1508.

 

Liturghierul lui Coresi (format mic 42 file) - Este prima traducere a Liturghierului in limba romana.

 

Cartile in limba romana sunt primite cu rezerva atat de credinciosi cat si de preoti, tematori ca ele sa nu cuprinda erezii. Se stia ca numai cartile luterane si calvine se tipareau romaneste, pentru propa­ganda si conform traditiei cartile dreptei credinte ortodoxe nu puteau fi tiparite decat in limba slava. Pentru a risipi neincrederea, Coresi traduce si tipareste in 1577 Psaltirea slavo-romana, dandu-le o dovada ca nu nu­mai carti eretice dar si cartile dreptei credinte ortodoxe pot fi tiparite in limba romana si dovada putea fi data de textul slavon tiparit in paralel. Atat textul romanesc din Psaltirea aceasta cat si al Psaltirii din 1570 sunt reproduse dupa textele traduse in Maramures.

 

In 1580 tipareste si un Tetraevanghel bilingv, slavo-roman, care are pe frontispiciu stema Tarii Romanesti, cartea fiind tiparita pentru Tara Romaneasca la cererea Domnilor Tarii Romanesti Alexandru si Mihnea si a mitropolitilor Eftimie si Serafim, carora Coresi le mai tiparise cateva carti de slujba in limba slavona.

 

Incununarea activitatii lui Coresi o constituie Cazania sau Evanghe­lia cu invatatura in limba romana tiparita in 1581. Este o talcuire, o ex­plicare a Evangheliilor din duminicile si sarbatorile de peste tot anul, incepand cu Duminica Vamesului si a Fariseului pana la Duminica a 32-a dupa Rusalii. Lipsesc Cazaniile la Duminica Ortodoxiei si inca cinci du­minici.

Textele evangheliilor sunt cele tiparite in Tetraevanghelul din 1561. Talcuirea textelor evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la bi­serica Sf. Nicolae Schei din Brasov, Iane si Mihai.

 

Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand regiona­lismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi, rotacizant.

 

Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de raspandit, nu numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in cancelariile domnesti.

 

Un alt text din Vechiul Testament este Palia de la Orastie din 1582. Palia cuprinde primele doua carti din Vechiul Testa­ment : Geneza si Exodul. Initiatorul acestei traduceri este episcopul calvin Mihail Tordas care urmareste intensificarea propa­gandei calvine printre romani. Tiparirea Paliei inceputa inca din 1581 si terminata in 1582, s-a facut de Serban, fiul lui Coresi.

• Tiparul in sec. XVII-XVIII
  Publicat in : Tiparul