Duminica, 10 mai a.c., Parohia Ortodoxa Romana „Invierea Domnului si Sfintii Mucenici Ioan Valahul si Halvard Norvegianul” din Oslo si-a sarbatorit hramul.

Sfinta Liturghie a fost savarsita de catre Preasfintitul Parinte Dr Macarie Dragoi, Episcopul Europei de Nord, impreuna cu un sobor de preoti. Alaturi de numerosii credinciosi prezenti la slujba a participat si Excelenta Sa Domnul Ambasador Cristian Istrate dimpreuna cu familia sa. Dupa Liturghie, Parintele Paroh Marius-Alin Teican si enoriasii parohiei au organizat o agapa frateasca. Astazi, 11 mai a.c., incepand cu orele 17.00, Preasfintitul Parinte Episcop Macarie a fost invitat de catre Domnul Ambasador Cristian Istrate, sa participe la sediul Ambasadei Romaniei din Oslo, la traditionala intalnire a romanilor din Regatul Norvegiei, intitulata ”Ziua portilor deschise”.

Cu acest prilej, Preasfintia Sa va sustine o prelegere despre ”Actualitatea omiliei catre tineri a Sfantului Vasile cel Mare”. Cei doi mucenici ocrotitori ai parohiei din Oslo, Ioan Valahul si Halvard Norvegianul, au fost praznuiti in aceasta duminica premergatoare sarbatorii lor.

Sfantul Mucenic Ioan Valahul este pomenit in calendarul crestin ortodox pe 12 mai, iar Sfantul Mucenic Halvard Norvegianul pe 15 mai. Sfantul Mucenic Ioan Valahul sau Romanul s-a nascut intr-o familie de tarani evlaviosi din Oltenia. Crescut de mic in dreapta credinta, la doar 15 ani, in toamna anului 1659, tanarul Ioan a fost luat in robie, de catre o ceata de turci care au facut mari jafuri prin satele romanesti, in drum spre Dunare, si au luat in robie multi tineri nevinovati. Trecand Dunarea, turcii si-au impartit robii, luand fiecare dupa voie si placere pe cine voia. Intr-o zi Ioan a fost silit spre necurata patima de catre un turc, pe care l-a refuzat cu scarba, marturisind ca este crestin si uraste patimile paganesti. Maniindu-se, voia sa-l sileasca, dar tanarul crestin, intarit de ravna credintei in Hristos, l-a lovit si a murit indata. Ceilalti ostasi l-au legat in lanturi iar dupa cateva luni de chinuri si de mers pe jos, turcii au ajuns la Constantinopol, iar neintinatul Ioan a fost dat ostatic femeii turcului ucis de el pe cale, drept pedeapsa, ca sa-i fie sluga pana la moarte.

Acea femeie, ranindu-se de frumusetea lui Ioan, il tragea spre necurata desfranare si spre legea mahomedana, silindu-l sa se lepede de credinta crestina. Marturisind dreapta credinta si refuzand indemnurile spre desfranare, marturisitorul Ioan a fost aruncat in temnita si apoi supus la foarte multe chinuri. Ramanand neschimbat si tare in slujirea lui Hristos, a fost condamnat la moarte prin spanzurare, la 12 mai 1662.

Sfantul Mucenic Halvard Norvegianul s-a nascut in jurul anului 1020, in satul Husaby, in partea de sud-est a Norvegiei. Se tragea dintr-o familie instarita: tatal lui, pe nume Vebjørn, era negustor pe marile nordului, iar mama sa, Torny, era ruda apropiata a Sfantului Rege Olav, crestinatorul Norvegiei. Parintii lui Halvard erau crestini si l-au crescut de mic in duhul invataturii crestine si mai ales al jertfirii pentru ceilalti.

Halvard a ajuns, asemenea tatalui sau, negustor. In primavara anului 1043, tanarul Halvard se afla pe malul marii, pregatindu-si corabia pentru a trece fiordul Drammen. In acest timp a vazut o femeie tanara, insarcinata, alergand ingrozita spre el, cu hainele rupte si ochii plini de lacrimi. Printre suspine, tanara, care era o roaba, i-a spus sfantului ca trei barbati o urmareau, invinuind-o ca furase ceva din cortul lor.

Femeia a inceput sa jure ca este nevinovata, rugandu-l pe Halvard sa nu o lase in mainile cruzilor urmaritori. Sfantul s-a umplut de mila si i-a spus femeii sa urce in barca si sa nu se teama de nimic. Cei doi au inceput sa strabata fiordul Drammen, incercand sa scape de vikingii care ii urmareau. In cele din urma, l au ajuns pe Halvard si i au poruncit sa le-o dea pe femeie, insa acesta le-a raspuns ca nu le poate implini cererea, pentru ca aceasta jurase ca nu furase nimic si le-a promis ca va plati el insusi tot ce le lipsea.

Urmaritorii s au infuriat si mai mult si i-au spus sfantului ca daca nu le va da femeia de indata, il vor omori si pe el. Halvard s-a aratat neinduplecat, iar paganii luandu-si arcurile, au inceput sa traga in cei doi. Trei sageti au strapuns trupul lui Halvard, lasandu-l neinsufletit in corabie, iar fe-meia insasi a murit sub ploaia de sageti a barbarilor. Dupa ce si-au vazut fapta marsava implinita, barbatii au legat de gatul lui Hallvard o piatra de moara si l-au aruncat in mare.

Potrivit traditiei, trupul tanarului mucenic in loc sa se scufunde, plutea pe apa. In scurta vreme in jurul lui Halvard s-a adunat multime de oameni, intelegand prin aceasta minune ca dobandisera un nou sfant in cer. Au luat cu mare dragoste moastele martirului si le-au asezat cu evlavie intr-o biserica din orasul Oslo, avandu-l ca model si rugator pe marturisitorul lui Hristos Halvard, cel care isi daduse insasi viata pentru a implini porunca Mantuitorului: „Mai mare dragoste ca aceasta nimeni nu are: ca sufletul sau sa si-l puna pentru semenul sau.” (Ioan 15, 13) La moastele sale au inceput sa aiba loc minuni iar lumea venea de pretutindeni pentru inchinare si primenire sufleteasca. In anul 1130, pe locul unde odihneau moastele sfantului, a fost ridicata o biserica de piatra iar Halvard a devenit ocrotitorul orasului Oslo.

Din pacate, azi nu se mai pastreaza decat ruinele acestei biserici iar moastele sfantului au disparut. Sfantul Halvard este cinstit pana astazi ca ocrotitorul orasului Oslo (stema orasului il infatiseaza tinand in maini trei sageti si o piatra de moara) si al celor nevinovati.

www.parohiaoslo.net