Vuieste Delta Dunarii. Mii de credinciosi se inghesuie sa vada minunea: doua dintre frescele Bisericii „Sfantul Nicolae“ din Sulina s-au acoperit de cateva saptamani cu o substanta uleioasa, ce pare a fi mir. Daca pana acum in Romania erau cunoscute cazuri de mir izvorat doar din icoane, la Sulina avem de-a face cu  suprafete mari, de picturi sau pereti din care curge untdelemn binemirositor. Singurul oras al Deltei este martorul unei minuni fara precedent.

Nicolae 1 si Nicolae 2

Traditia sustine ca Sfantul Nicolae, in timpul unei calatorii pe mare, a fost surprins de o furtuna teribila. Rugaciunile sfantului au oprit pe neasteptate furtuna, iar de atunci Sfantul Nicolae a devenit patronul marinarilor si al calatorilor. In mod firesc, in Sulina, oras aflat la gurile Dunarii si pe tarmul Marii Negre, a predominat meseria de marinar, asa ca mai multe biserici il au ca patron spiritual pe Sfantul Nicolae. In oraselul de pe malul Pontului Euxin exista mai multe biserici cu acelasi nume, iar localnicii le-au mai denumit dupa amplasare. Si cum in Sulina nu toate strazile au nume, ci si numere, dupa un model poate american aplicat la gurile Dunarii, exista Biserica Sf. Nicolae  de pe strada numarul 1 si Biserica Sf. Nicolae de pe strada numarul 2, adica Nicolae 1 si Nicolae 2.

Biserica Greceasca „Sfantul Nicolae“ din Sulina este amplasata pe str. Pacii, nr. 1, intre strada a II-a si strada a III-a. Biserica are hramul Sfantul Nicolae de vara, care se praznuieste la 9 mai, cand se cinsteste aducerea moastelor Sfantului Nicolae de la Mira Lichiei la Bari. Se pare ca grecii au ales ca hramul bisericii sa fie Sfantul Nicolae de vara pentru a diferi de biserica romaneasca Sfantul Nicolae, ce fusese construita inaintea celei grecesti.

 

Icoana cu smoala

Conform procesului sau verbal de formare, biserica a fost intemeiata la 14 octombrie 1866 („Arhiva Uniunii Elene din Romania”). Pe placa de pe frontispiciu este trecut insa 1867. Biserica a fost construita din caramida, zidul avand grosimea de 1 m.

De la ctitorirea sa din 1866, Biserica Sfantul Nicolae 2 a suferit doar cateva consolidari si imbunatatiri, niciodata o reparatie capitala. Biserica are numeroase icoane si obiecte religioase de mare valoare, donate de-a lungul anilor de navigatorii greci care treceau prin Sulina.

Unica in tara este o icoana reprezentand Fecioara cu Pruncul, fetele Sfintei Maria si a Mantuitorului fiind acoperite cu smoala. Biserica a fost donata de comunitatea greaca romanilor, dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand multi greci au ales sa emigreze in Elada decat sa suporte regimul comunist.

Lacrimile Evanghelistilor

De circa doua saptamani, Biserica Sfantul Nicolae 2 este pe buzele tuturor. Elena Mocanu este o femeie care ingrijeste de locas si este prima care a observat intr-o dimineata cum una dintre icoanele pictate pe peretii bisericii parea ca plange. „Trebaluiam prin biserica si nu stiu ce mi-a venit si m-am uitat spre turla. La baza acesteia, in colturile in care sunt pictati cei patru evanghelisti, am observat ca pictura Sfantului Ioan este umeda si ca din zona inimii sfantului curge o substanta. La inceput nu i-am dat prea multa atentie, dar cand am vazut ca nu se opreste, l-am chemat pe parinte”. Preotul Vasile Olaru a decis sa verifice chiar el ce se intampla cu icoana sfantului. Si a ramas uimit, pentru ca stia ca este imposibil sa fie vorba de o infiltratie. In Sulina nu plouase de cateva luni, iar acoperisul bisericii tocmai fusese refacut.

Desi a curatat toata suprafata de lichidul uleios, asemanator mirului, parintele Olaru a ramas uimit sa observe ca acesta reapare in mod miraculos. In plus, nu doar intreaga aoreola a sfantului s-a umezit, ci acelasi lucru s-a intamplat si cu icoana care il infatiseaza pe Sf. Apostol Matei.

 

Timpul va decide

Localnicii sunt convinsi ca este vorba despre o minune. Unii o pun pe seama vredniciei preotului, altii vad in asta un semn de la Dumnezeu pentru ca „s-a inrait lumea, maica”. Altii cred ca peretii izvorasc mir, sau plang, cum se spune in popor, datorita bisericii, care a fost jefuita de nenumarate ori de-a lungul timpului. „Plange, saraca biserica, de cat a fost furata. Au disparut multe obiecte de aici, o cruce de 30 de centimetri din argint masiv, mai multe icoane foarte valoroase, din lemn, si carti bisericesti“. 

Minunea de la Sulina, un nou semn, iesit din comun, este comentat in fel si chip, insa parintele protopop Romeo Gabriel Ispas este mai reticent: ”Am fost la fata locului si am vazut. Exista urme, dar nu sunt umede in mod continuu. Din anumite pozitii peretii lucesc. Eu inca pun fenomenul sub semnul intrebarii si am sa va spun de ce: nu stim inca daca este vorba de mir, vopsea sau lacuri. Si nimeni nu poate sa ne spuna, nu avem nici o marturie daca erau si inainte. Mai trebuie timp pana sa ne pronuntam”. 

 

„Dumnezeu a lasat o urma”

Parintele Olaru a plecat de urgenta la Constanta unde a cerut sfatul Inalt Prea Sfintitului Teodosie. „A avut o reactie buna la auzul vestii. Mi-a spus chiar: «Preot nou, harul Domnului lucreaza»! Mi-a cerut sa fac mai multe rugaciuni in biserica, pentru a fi o adevarata minune“, a povestit  parintele Vasile Olaru.

Contactat, I.P.S. Teodosie ne-a declarat: „In decursul timpului oamenii au cautat sa-L afle pe Dumnezeu intr-un mod cat mai apropiat de puterea de intelegere, uitand de multe ori sa-L inteleaga prin minunile petrecute zilnic cu fiecare dintre noi“.

La Sulina, ca si in alte locuri din tara si din intreaga lume, pentru evlavia credinciosilor, Dumnezeu a lasat o urma vizibila a permanentei Sale prezente. Ca acolo va deveni loc de pelerinaj sau nu, nu sta in putinta noastra sa decidem acum. Credinta oamenilor si faptele ce se vor petrece acolo vor putea cataloga manifestarea drept „minune” sau nu.

 

                                                                                                    Florian BICHIR
                                                                                    Lumea credintei, anul III, nr 3(20)

.