Controversele pascale

Controversele pascale Mareste imaginea.

 

Controversele pascale (pentru data serbarii Pastilor)

 

Raspandirea crestinismului  la diverse po­poare, a facut posibila formarea unor traditii si practici locale, care au consti­tuit cu timpul deosebiri mai mult de ordin practic privind cultul si disciplina.

 

Prima care a produs discutii si unele neintelegeri a fost cea privitoare la data Pastilor.

 

Intre Bisericile din Asia si din unele provincii vecine si intre celelalte Biserici din rasa­rit si din apus, erau deosebiri cu privire la ziua si felul serbarii Pastilor.

 

Din controveresele pascale amintim discutia intre episcopii Policarp al Smirnei si Anicet al Romei. Irineu scrie ca Policarp s-a dus la Roma in timpul lui Anicet si ca ar fi avut unele mici neintelegeri privitoare la serba­rea Pastilor. Niciunul din ei nu a putut sa convinga pe celalalt ca "sa tina" sau "sa nu tina", fiecare din ei se baza pe o traditie veche : Policarp pe cea de la Sfantul Ioan si de la alti Apostoli, Anicet pe obi­ceiul pastrat de la inaintasii sai.

 

Desi n-au cazut de acord, cei doi episcopi au ramas in bune rapor­turi si in comuniune bisericeasca.

 

Iudaizantii serbau Pascha iudaica. Ceilalti crestini au lasat sem­nificatia acesteia si au serbat ca Pasti invierea Domnului. Deoarece rastignirea si invierea Mantuitorului s-au intamplat la vremea Pas­tilor iudaice, crestinii au pastrat aceasta data ca timp al Pastilor lor.

 

Controversele pascale arata ca cei din Asia tineau datele mortii si invierii Mantuitorului dupa calendarul iudaic, la 14 Nisan (rastigni­rea) si duminica (invierea), indiferent de data lunii. Rastignirea era serbata ca Pastile rastignirii  iar invierea ca Pas­tile invierii. Crestinii din prima categorie serbau deci Pastile la aceeasi data cu iudeii (14-16 Nisan), din ziua de 14 a lunii (quartodecima), de unde numele ce li s-a dat de "quartodecimani", indiferent de ziua saptamanii, ceilalti serbau duminica dupa 14 Nisan. Primii tineau data lunii cand a avut loc rastignirea si invierea Mantuitorului, ceilalti tineau ziua saptamanii, amintind vineri rastig­nirea, iar duminica invierea.

 

O alta controversa pascala este prezenta la sfarsitul secolului II, intre episcopii Victor al Romei si Policrat al Efesului. Pe la 190, cand deose­birile privitoare la data serbarii Pastilor produceau discutii pasionante la Roma, unde se gaseau si crestini quartodecimani din Asia, epis­copul Victor s-a hotarat sa condamne practica lor si sa puna astfel capat deosebirilor si controverselor pascale. Un preot, Blastus, schis­matic, daca nu eretic (montanist sau gnostic, dupa unii), propaga la Roma obiceiul de a serba Pastile dupa legea iudaica, deci ca si iudeii Obiceiul acesta venea din Asia.

 

Episcopul Romei, Victor, ierarh autoritar, vorbind probabil in nu­mele episcopatului italic, a scris episcopilor mai insemnati din afara, lui Policrat al Efesului si altora din Asia, invitandu-i sa se intruneasca in sinod si sa adopte practica pascala romana, care era a celor mai multe biserici. Victor ameninta pe episcopii Asiei cu excomunicarea, daca nu vor da urmare invitatiei lui.

 

Policrat a convocat in sinod pe episcopii provinciei Asia, iar sino­dul s-a opus cererii autoritare a lui Victor, de a-si schimba traditia pascala. Eusebiu scrie ca in urma raspunsului lui Policrat, Victor a vrut sa excluda din comunitatea bisericeasca grupul Bisericilor din Asia, ca eretice. Victor a fost mustrat si indemnat prin scrisori, intre care cea mai insemnata era a Sf. Irineu, vorbind in numele fratilor din Galia, sa nu excomunice "toate biseri­cile lui Dumnezeu care tin din traditie un obicei vechi". Din scrisoa­rea lui Irineu aflam ca deosebirea privea nu numai ziua Pastilor, ci si durata postului premergator. Nu se stie daca Victor si-a retras exco­municarea, dar cei din Asia si-au pastrat obiceiul.

 

Sinodul de la Arelate (314) a hotarat ca toti crestinii sa tina Pas­tile "intr-o zi si un timp in toata lumea" (canon 1), iar Sinodul ecu­menic a stabilit apoi ca ziua Pastilor sa fie prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiul de primavara (21 martie), amanandu-se cu o saptamana daca se intampla sa coincida cu Pascha iudaica.

 

 

 

Pe aceeaşi temă

06 Iulie 2012

Vizualizari: 7135

Voteaza:

Controversele pascale 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE