In ceea ce priveste suferintele care provin de la oameni, nu trebuie sa ne pronuntam impotriva oamenilor, ci sa le rabdam cu rabdare, cunoscand ca mult bine va proveni din acestea. Din pacate, noi patim, cum spune avva Dorotei, precum cainele: Arunca cineva impotriva lui o piatra si lasa pe cel care arunca si se duce si musca piatra. Asa si noi facem, lasam pe Dumnezeu care permite ca atacurile sa ne fie readuse spre curatirea pacatelor noastre si ne retragem vorbind impotriva aproapelui. De ce mi-a spus si de ce mi-a facut? Si fiind in stare sa profitam mult din asemenea lucruri, uneltim impotriva noastra insine, necunoscand ca totul este prin Pronia lui Dumnezeu spre folosul fiecaruia.
-
Suferinta umana si iubirea divina
Publicat in : Editoriale
-
Suferinta ca incercare
Publicat in : Editoriale
-
Suferinta nu este absurda
Publicat in : Editoriale
-
Suferinta si nadejdea mantuitoare
Publicat in : Religie
-
Libertatea si suferinta
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.