Să ne închipuim un portretist care, privind cu atenție la chipul împăratului, îl pictează. Dacă fața împăratului este îndreptată spre pictor și privește către acesta, pictorul zugrăvește ușor și bine chipul; dacă împăratul își întoarce fața și nu privește către pictor, acesta nu‑l poate zugrăvi. În același chip și Hristos, pictorul cel bun, zugrăvește numaidecât, în cei ce cred și privesc mereu către El, un om ceresc, după chipul Său. Luând ceva din Duhul Său, din ipostasul Său și din lumina cea inefabilă, zugrăvește în sufletul acestora un chip ceresc și îl logodește cu mirele cel bun și blând. Deci, dacă cineva nu privește totdeauna spre El, disprețuind totul, Domnul nu va putea să‑i zugrăvească chipul cu lumina Sa.
-
Desavarsirea omului in conceptia filocalica a parintelui Dumitru Staniloae
Publicat in : Lumea vazuta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.