In 315 i.Hr Casandru, regele Macedoniei, fost general in armata lui Alexandru cel Mare, a infiintat un nou oras in regatul sau. L-a numit dupa numele sotiei sale, Thesalonike, fiica lui Filip al II-lea al Macedoniei si sora vitrega a lui Alexandru. In secolele care au urmat, Tesalonicul a devenit principalul oras din nordul Greciei, avand de suferit, dar si inflorind sub stapanirea elenistica, romana si greaca. Multe personalitati istorice au jucat un rol important in lunga sa existenta, dintre care amintim pe Alexandru Macedon, Cleopatra, Cicero, Pompei si Suleiman I Magnificul, alaturi de multi altii. Dar niciun alt locuitor sau vizitator al Tesalonicului nu a avut o atat de mare influenta ca cea a unui misionar crestin necunoscut care l-a vizitat in sec. I, Pavel din Tars. Prima scriere a Noului Testament se crede a fi Prima Epistola a Sfantului Apostol Pavel catre Tesaloniceni.

Salonic – istoric si localizare

In Grecia, Salonicul modern este al doilea oras ca marime si importanta dupa Atena. Chiar daca vestigiile sale antice si monumentele sunt puse oarecum in umbra de cele aflate in Atena, acest oras este intens vizitat pentru muzeul sau arheologic dar si ca punct de plecare pentru spectaculosele Morminte Regale de la Vergina, casa urmasilor lui Alexandru cel Mare si Muntele Athos. In mod treptat, o parte mai insemnata a Salonicului antic a fost scoasa la lumina de catre arheologi fiind deschisa publicului larg.

Potrivit lui Strabon, Tesalonicul a fost infiintat pe locul unei terme antice fiind format din unirea a douazeci si cinci de mici sate. Orasul antic a fost proiectat de catre Hippodaminan, in blocuri rectangulare. Dezvoltarea sa a fost incurajata de catre portul sau important si, in timpul perioadei romane, prin faptul ca a fost numit capitala a Macedoniei. Cand romanii au legat Via Ignatia, drumul istoric ce lega Rasaritul si Apusul, de Salonic, orasul a devenit si mai prosper.

Cunoscutul orator roman Cicero a fost exilat in Salonic (58-57 i.Hr.) Sub Caesar Augustus, Salonicul a devenit cel mai important centru militar din Macedonia. Mai tarziu, a servit ca resedinta lui Pompei si trupelor sale 49 i.Hr. cand a trebuit sa se refugieze de Iulius Caesar. Orasul a prosperat in continuare sub imparatii Adrian, Traian si Diocletian, imbogatindu-se in temple si monumente.

In sec. III d. Hr. (254) Salonicul avea sa iasa invingator in confruntarea cu gotii. Imparatul Galeriu a trait in acest oras dupa ce a devenit imparat al jumatatii rasaritene a Imperiului Roman sub conducerea lui Diocletian. Galeriu a fost si cel care a instituit persecutii impotriva puternicei comunitati crestine din Tesalonic. Unul dintre martirii acelor timpuri a fost Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir, devenit ulterior ocrotitorul orasului. Sub Constantin cel Mare, un nou port si alte imbunatatiri au condus la considerarea Salonicului drept cel mai important oras aflat in nordul Greciei. Teodosie cel Mare (379-395) s-a convertit la crestinism in acest oras in timpul unei epidemii. Mai tarziu a emis Edictul de la Tesalonic (380) care a interzis cultul pagan, cinstire care fusese reintrodusa in timpul imparatului Iulian Apostatul.

In 904, Salonicul a fost asediat si ocupat de catre saracini, care au luat 22.000 din cetatenii sai ca scalvi. Orasul a cazut sub ocupatia turcilor otomani in 1387, urmand cateva secolele de control turc. In 1492, aproximativ 20.000 de iudei care au fost exilati din Spania au repopulat orasul. In sec. XVI, evreii se spune ca ar fi fost inca majoritari in oras. Suleiman I Magnificul a efectuat reparatii extinse si adaugiri cunoscutului Turn Alb (1430), care a fost la inceput parte a ansamblului de aparare din zona de coasta, iar mai tarziu inchisoare. In timpul primului razboi balcanic, Salonicul a fost eliberat de ocupatia turca in 1912, orasul fiind cedat Greciei. In 1917 un incendiu devastator a distrus o mare parte din oras, fiind necesara reconstruirea unor zone extinse. Sub ocupatia germana in timpuol celui de-al Doilea Razboi Mondial, aproximativ 60 000 de evrei au fost deportati in Polonia, fara a se main intoarce vreodata. Cutremurele din 1987 au cauzat mari pagube orasului. Salonicul este orasul natal al lui Mustafa Kemal, cunoscut ulterior ca Ataturk, parintele Turciei moderne. In Salonic se afla in prezent cea mai importanta Universitate din Grecia, avand mai mult de 60 000 de studenti.

Salonicul biblic

Sfantul Apostol Pavel si insotitorii sai ai calatorit la Salonic in cea de-a doua calatorie misionara. Acestia au ajuns aici dupa ce au fost batuti si inchisi in Filipi pe motivul ca au deranjat linistea. Evenimentele petrecute in Salonic sunt relatate in Fapte 17:1-15. Este imposibil de precizat pentru cat timp au ramas Pavel si insotitorii sai in acest oras. Faptele Apostolilor spun despre Pavel ca a vorbit in trei sambete in sinagoga aflata aici, insa acest lucru nu trebuie inteles ca ar fi stat numai trei saptamani. Din scrierile ulterioare aflam ca a lucrat “zi si noapte” in Salonic pentru a se intretine pe sine si pe insotitorii sai. (I Tes. 1:9) De aceea, se crede ca Pavel a stat in Salonic vreme de cateva saptamani daca nu luni. Comunitatea iudaica a devenit iritata de aceasta situatie, nu numai din cauza prozelitismului misionarilor crestini, di si din cauza ca se temeau de pedeapsa autoritatilor legata de predicarea loialitatii fata de alt “imparat”. In acel timp Salonicul avea statut de oras liber, ceea ce insemna ca romanii nu ocupasera birourile locale de guvernamant chiar daca un procurator roman se afla stabilit in oras. Conducatorii locali erau cunoscuti ca politarhi. Exact acelasi cuvant pentru oficiali, politarhi, este intalnit in relatarea din Fapte 17:8.

Ca si in Filipi, ucenicii lui Pavel l-au insotit in exteriorul orasului, intr-un loc pe care l-au considerat ca fiind mai sigur, Veria. Insa, dupa o vreme, cei care s-au opus misiunii crestine in Salonic au mers in Veria instigand populatia de acolo impotriva misionarilor. In consecinta, Pavel a parasit Salonicul si Macedonia pentru Atena, probabil pe mare. Sila si Timotei urmau sa se alature lui Pavel cat mai curand posibil.

Salonic - obiective turistice

Din fericire pentru vizitatorii Salonicului, aproape toate siturile antice mai importante sunt localizate langa centrul orasului, putand fi vizitate mergand pe jos. Orice hotel aflat in apropierea centrului sau in zona Universitatii, se afla la o distanta relativ mica de siturile antice. Chiar si Turnul Alb (acum Muzeul Bizantin) aflat pe faleza , poate fi vizitat mergand pe jos. Doua zile sunt de ajuns pentru a vizita siturile si Muzeul Arheologic. O zi poate fi dedicata vizitarii Mormintelor Reale din Vergina, una dintre cele mai importante atractii turistice din intreaga Grecie.

Probabil cel mai vizibil monument antic din Tesalonic este Arcul lui Galeriu, un arc triumfal de lungul Caii Ignatia, ridicat in 304 d.Hr., in amintirea victoriei imparatului contra persilor (297).

In apropiere, in susul strazii Sfantul Apostol Pavel, se afla o constructie masiva din caramida, Rotonda, care a servit drept biserica (sec. V), ca si catedrala (sec. XV), dar si ca moschee (sec. XVI). Initial ridicata pentru a servi ca mausoleu al lui Galeriu (probabil in timpul vietii sale), in prezent aceasta constructie este cunoscuta ca Sfantul Gheorghe, numele apartinand bisericutei adiacente. In prezent este utilizata pentru evenimente culturale.

In directia opusa Arcului lui Galeriu, intalnim Palatul lui Galeriu, partea cea mai importanta a ansamblului arhitectural ridicat de acest conducator. Un alt vestigiu important este Forumul Roman (sec II-III ) care a servit si ca agora in timpul perioadei elenistice.

Biserica Sfantul Dimitrie Izvoratorul de mir, unde se gasesc moastele ocrotitorului Tesalonicului a fost ridicata in sec. V fiind mistuita de foc in 1917. A fost reconstruita din materialele oriinale, cat de curand posibil, intre 1926 -1948. Zona criptelor aflata in subsolul bisericii, cuprinde o nisa in care se presupune ca ar fi fost zona in care Sfantul Dimitrie ar fi fost tinut prizonier. Se afla de asemenea tot aici o portiune dintr-o strada romana ca dovada a faptului ca aceasta camera se afla in trecut la nivelul solului.

Alte doua biserici cunoscute sunt manastirea Sfanta Sofia, cea mai mare si mai renumita biserica bizantina din Salonic, si Panagia Chalkeon, localizata intr-o gradina, si datand din secolul al XI-lea. Alte biserici mai importante sunt: Sfanta Ecaterina, Sfantul Nicolae, Sfantul Grigorie Palama.

Muzeul de Arheologie se afla la numai cateva blocuri la nordest de Turnul Alb la intersectia Strazilor Tsimiski si Angelaki. Chiar daca comorile lui Filip al II-lea si cele ale lui Alexandru cel Mare nu se mai gasesc aici dupa deschiderea unui muzeu modern in cadrul Mormintelor Regale din Vergina, acest muzeu inca detine comori importante: mozaicuri pavimentare dintr-o casa din Tesalonic; o statuie a lui Augustus; o cunoscuta urna din bronz provenind din Derveni (320-300 i.Hr.), si multe exemple de bijuterii, vase de lut, precum si obiecte funerare din argint si aur, provenind din Sedes.

Langa Muzeul de Arheologie se afla Muzeul Culturii Bizantine. Amintim in special un orocinium, o camera de intrare reconstruita dintr-o casa datand din sec. V, de asemenea, picturi murale ale Suzanei si ale Batranilor (sec. V) dintr-un cimitir din Tesalonic, precum si multe alete inscriptii din sec. III-IV.

Ruine ale zidurilor antice ale Tesalonicului inca mai pot fi vazute in prezent. Zidurile ce s-au pastrat sunt practic din perioada bizantina cu adaugiri otomane ulterioare, chiar daca in unele locuri urmele constructiilor din perioada elenistica sunt evidente.

Radu Alexandru

• Sfanta Mucenita Matroana din Tesalonic
  Publicat in : Calendar ortodox
• Sfantul Cuvios David din Tesalonic
  Publicat in : Calendar ortodox
• Biserica Sfantul David din Tesalonic
  Publicat in : Biserica in lume
• Sfanta Chirana din Tesalonic
  Publicat in : Vietile sfintilor