La 1 aprilie 2005 se implinesc 50 de ani de cand Maica Stavrofora Pelaghia Tudor este stareta Sfintei Manastiri Ghighiu de langa Ploiesti. Un adevarat record de statornicie, o biruinta asupra nenumaratelor incercari si ispite prin care a trecut Biserica in ultima jumatate de secol.

-Va rugam sa ne impartasiti momentele mai importante din tineretea dumneavoastra, pana ati venit, in 1955, stareta la Manastirea Ghighiu.

-M-am nascut in 8 iunie 1920 in comuna Afumati, jud. Ilfov. Din satul meu multi au imbratisat viata monahala la manastirile Cernica, Pasarea si Caldarusani. Sora tatalui meu, monahia Haritina, care mi-a fost si nasa, era ecleziarha la Manastirea Ciorogarla. Dupa botez, le-a spus parintilor mei ca eu voi fi fata ei. Asa s-a si intamplat, caci la 7 ani m-am dus la ea si am ramas in Manastirea Ciorogarla. La 14 ani am primit scufia (dreptul de a purta uniforma monahala) impreuna cu o alta sora, care imi era buna prietena. Pe atunci era stareta monahia Sofia Petrescu, o maica foarte cumsecade si cu un suflet atat de bun... Tare se mai ingrijea de noi, cele tinere! Ea ne-a dus la liceu, la Bistrita (liceul teoretic din cadrul Manastirii Bistrita de Valcea). Am urmat apoi seminarul monahal (infiintat de Patriarhul Justinian Marina la Manastirea Plumbuita si mutat apoi la Manastirea Hurez) si, in 1952, am revenit la manastirea de metanie (Ciorogarla - Samurcasesti), caci in 30 martie 1941 fusesem calugarita de exarhul manastirilor din vremea aceea, parintele Atanasie Dinca. La 1 aprilie 1955 am fost numita stareta si instalata de Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, pe atunci episcop vicar cu titlul de Botosaneanul.

-Cum era Manastirea Ghighiu acum 50 de ani?

-Era multa saracie. Imi amintesc biserica mare, cea din cimitir, clopotnita si cateva chilii intre poarta si clopotnita. 12 bombe cazusera in curtea manastirii si lasasera niste gropi adanci. A mai ramas una, spre marturie, in gradina de zarzavat. In obstea initiala erau 12 maici, 5 de la Tiganesti, iar celelalte din satele dimprejur. Duhovnic era un parinte basarabean, Protosinghelul Pantelimon, ramas aici din vechea obste, caci Manastirea Ghighiu fusese pana in 1952 manastire de calugari. Ramasi insa putini si batrani, in 1952 parintii au plecat la Manastirea Dealul. Parintele Pantelimon tinea foarte mult la randuiala. Faceam toate laudele, iar Sfanta Liturghie miercurea, vinerea, sambata si duminica.

-Inteleg ca minunata incinta si tot ce se vede acum sunt constructii noi, care au crescut practic sub ochii sfintiei voastre?

-In 1955 am inceput lucrarile. Prima etapa era sa construim corpul de chilii in continuarea celui existent, dupa clopotnita. Prea Fericitul si vrednicul de pomenire Patriarh Justinian este ctitorul nostru. El a tinut foarte mult la Manastirea Ghighiu. Venea sa ne cerceteze si sa ne incurajeze aproape saptamanal. Nu stiu cum isi facea timp. Aducea si multe delegatii. Sunt trecute in Cartea de Aur a manastirii. O alta problema era consolidarea bisericii zdruncinata de cutremurul din 1940 si de bombardamentele din ’44. O bomba cazuse chiar langa sfantul altar. Imi amintesc ca odata, prin 1956-57, Prea Fericitul Teoctist, pe atunci episcop vicar, cum am mai spus, a venit impreuna cu parintele Arsenie Boca. Terminasem primul tronson de chilii si lucram la turla bisericii. Amandoi au urcat pe schele pana sus. De acolo se vedea bine orasul Ploiesti.

-In biserica se cinsteste o veche si frumoasa icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, adusa din Siria. Care este istoria aducerii acestei icoane la Ghighiu ?

-In 1958, in data de 25 februarie, Prea Fericitul Parinte Patriarh Justinian ne-a facut o mare bucurie. El a trimis la Manastirea Ghighiu icoana Maicii Domnului primita in dar de la Patriarhia Antiohiei. Sfanta icoana, „veche de peste 400 de ani si vestita prin minunile ei“, dupa cum sta scris in Cartea de Aur a manastirii, a fost adusa de „Prea Sfintia Sa Episcopul Vasile (Samaha) de Sergiopolis, insotit de Prea Sfintia Sa Theoctist Botosaneanul, vicar patriarhal“. Din sobor mai faceau parte si „arhidiaconul Valeriu Anania, bibliotecarul Patriarhiei Romane“, actualmente Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu, Arhiepiscopul Clujului, Vadului si Feleacului, preotul Alexandru Vlaiculescu, protoiereu al regiunii Ploiesti, si altii.

Insemnarea din Cartea de Aur a manastirii despre aducerea icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului e scrisa de mana Inalt Prea Sfintitului Bartolomeu. Ce nu scrie in condica manastirii (si nici nu se putea scrie in vremurile acelea) este ca Prea Sfintitul Vasile Samaha a adus icoana in urma unei viziuni in care Maica Domnului a cerut ca icoana ei sa fie adusa la Manastirea Ghighiu, din Romania.

-Ati trait si momentul 1959, cand, cu decretul 410, calugarii au fost alungati din manastiri...

-A fost tare greu. Tot tineretul a fost scos din manastire. Din 40 am ramas 11. Ele plangeau ca pleaca, noi plangeam ca ramaneam singure si fara ajutor. De atunci am parul alb. In acea noapte, de suparare, am albit complet.

-Ce sfat ati da maicilor starete mai tinere din alte manastiri?

-Ce sfat as putea sa le dau eu? Fiecare din ele, de vreme ce a fost randuita de chiriarh in ascultarea de stareta, inseamna ca a fost gasita vrednica. Sa aiba dragoste si sa nu uite ca totul se face cu credinta si cu rabdare. In rest, fiecare stie cum sa fie cat mai de folos obstii pe care o conduce.

-In incheiere, impartasiti-ne, va rugam, un gand, acum cand impliniti 50 de ani de staretie in Sfanta Manastire Ghighiu.

-Acum, slava lui Dumnezeu, suntem in obste 50, iar constructiile s-au cam incheiat anul trecut prin ridicarea chiliilor din aripa de nord. Mi-as mai dori in fata manastirii, peste drum, un azil de batrani si un dispensar pentru cei nevoiasi.

Pe maicile de acum si pe cele ce vor mai vietui la Ghighiu le rog sa pastreze evlavia la Maica Domnului, care ne-a daruit icoana sa si care le va calauzi spre desavarsirea vietii duhovnicesti.

                                                                                      A consemnat

                                                                              Silviu-Andrei Vladareanu
                                                                         Lumea credintei, anul III, nr 4(21)

• Primirea in viata monahala
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Despre viata monahala
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Temeiuri dogmatice si duhovnicesti pentru viata monahala de obste
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Sfanta Scriptura in viata monahala
  Publicat in : Credinta
• Viata monahala in viziunea Sfantului Nil
  Publicat in : Credinta