Semnificatia pregatirii pentru Impartasanie

In starea noastra actuala, modelata in multe chipuri de practica impartasirii "ocazionale", pregatirea pentru aceasta inseamna, intai de toate, implinirea anumitor randuieli si reguli disciplinare si duhovnicesti: abstinenta de la fapte si activitati altfel permise, citirea anumitor canoane si rugaciuni (Randuiala Sfintei Impartasiri, ce se afla in cartile noastre de rugaciune), abtinerea de la mancare in dimineata a dinaintea impartasirii, etc. Dar inainte de a ajunge la aceasta pregatire trebuie, in sensul strict al cuvantului, in lumina a ceea ce s-a spus anterior, sa incercam sa regasim ideea pregatirii in sensul mai larg si profund.

Desigur, este si ar trebui sa fie ideal pentru intreaga viata a crestinului ca el sa se pregateasca pentru primirea Impatasaniei. "Tie Stapane, Iubitorule de oameni, Iti incredintam toata viata si nadejdea noastra ... " citim intr-o rugaciune dinaintea Impartasaniei! Intreaga noastra viata este judecata si masurata prin apartenenta noastra la Biserica si, deci, prin participarea noastra la Trupul si Sangele lui Hristos. Intreaga noastra viata va fi plinita si transformata prin haruln acestei participari. Cea mai rea urmare a practicii actuale este ca "taie" pregatirea pentru impartasanie din viata crestinului, iar prin aceasta ea face viata noastra reala chiar mai profana, mai putin legata de credinta pe care o marturisim. Caci Hristos nu a venit la noi ca sa putem pune deoparte un mic segment al vietii pentru "obligatiile noastre religioase". El a cerut intregimea omului si totalitatea vietii sale. El ne-a incredintat Taina impartasaniei cu El incat aceasta ne poate sfinti si curati intreaga noastra existenta, poate raporta toate aspectele vietii noastre la El. Astfel, un crestin este acela care traieste intre venirea lui Hristos in trup si reintoarcerea Sa in slava ca sa judece vii si mortii; intre Euharistie si Euharistie - Taina aducerii aminte si Taina nadejdii si a pregustarii. In Biserica primara, ritmul acestei participari la Sfanta Euharistie -trairea aducerii aminte a unuia si speranta in cel ce urmeaza - era tocmai ceea ce modela cu adevarat spiritualitatea crestina si care ii dadea continutul sau intim: participarea, in timpul vietii noastre in aceasta lume, la viata cea noua a lumii ce va sa vie si transformarea "vechiului" de catre -"nou".

Practic, aceasta pregatire consta intai de toate, in constientizarea nu numai a "principiilor crestine" in general, ci tocmai a impartasaniei insasi. Este vorba atat de ceea ce am primit deja (si care, facandu-ma partas la Trupul si Sangele lui Hristos, judeca viata mea, ma ispiteste cu inevitabila chemare de a fi ceea ce am devenit, prin impartasanie) cat si ceea ce voi primi in viata, in sfintenia si in lumina ce se apropie. Vremea acestora impreuna cu toate detaliile vietii mele capata o importanta, o semnificatie duhovniceasca care dintr-un punct de vedere pur si simplu omenesc si "secular" nu le-ar fi avut. Un preot venerabil, cand a fost intrebat cum se poate duce o viata crestina in lume a raspuns: "Pur si simplu prin amintirea neincetata ca maine (sau poimaine, sau in cateva zile) voi primi Sfanta Impartasanie... "

Unul din cele mai simple moduri de a genera inceputul acestei constientizari este de a include in randuiala noastra zilnica rugaciuni care se citesc inainte si dupa Impartasanie. De obicei citim rugaciunile de pregatire chiar inaintea Impatasaniei si rugaciunile de multumire exact dupa primirea Impartasaniei, iar dupa ce le citim, pur si simplu ne intoarcem la viata noastra "profana". Dar ce ne impiedica sa citim una sau mai multe rugaciuni de multumire in primele zile ale saptamanii dupa Euharistia de Duminica iar rugaciunile de pregatire in cea de-a doua parte a saptamanii, introducand, astfel, constientizarea Tainei in viata cotidiana, raportand intreaga noastra viata la Sfintele Daruri primite sau pe punctul de a fi primite? Desigur, acesta este numai un singur pas. Este nevoie de mult mai multe si, mai presus de orice, de o reala redescoperire - prin predica, invatatura si indrumare - a Euharistiei insasi ca Taina a Bisericii si, asadar, ca izvor al intregii vieti crestine.

Cel de-al doilea stadiu al pregatirii este bazat pe cercetarea de sine de care vorbeste Sfantul Apostol Pavel: "Sa se cerceteze insa omul pe sine si asa sa manance din paine si sa bea din pahar" (I Corinteni XI, 28). Scopul acestei pregatiri care consta in post si rugaciuni speciale (Randuiala Sfintei impartasiri), starea de veghe duhovniceasca, pace, etc. nu este destinata, sa determine omul a se considera "vrednic" ci de a-l face constient tocmai de nevrednicia sa si sa-l calauzeasca spre adevarata pocainta. Pocainta inseamna toate acestea: omul vede pacatosenia si slabiciunea sa, realizeaza starea sa de indepartare fata de Dumnezeu, traieste durerea si regretul cauzate de acea stare, doreste iertarea si impacarea, respinge raul si opteaza pentru reintoarcerea la Dumnezeu, si, in cele din urma, doreste Sfanta Impartasanie pentru tamaduirea sufletului si a trupului".

Aceasta pocainta nu incepe, totusi, cu preocuparea asupra sinelui ci cu contemplarea sfinteniei darului lui Hristos, a realitatii ceresti catre care fiecare este chemat. Numai cand vedem "camara impodobita de nunta "realizam ca suntem lipsiti de haina de nunta necesara pentru a intra inauntru. Numai atunci cand Hristos a venit la noi putem face pocainta cu adevarat, adica ne putem vedea ca nevrednici de dragostea Sa, de sfintenia Sa si, astfel, dorim sa ne reintoarce la El. Fara aceasta pocainta adevarata, fara aceasta "schimbare" launtrica radicala, Impartasania va fi pentru noi spre "osanda" si nu spre "tamaduire". Adevaratul rod al pocaintei este "acela ca ne poarta catre Hristos ca unica mantuire, tamaduire si izbavire, prin aceea ca ne face sa realizam totala noastra nevrednicie. Descoprindu-ne nevrednicia, pocainta ne umple de acea dorinta, de acea smerenie, de acea ascultare care singura, in fata lui Dumnezeu, ne face "vrednici". Cititi rugaciunile premergatoare Impartasaniei. Ele toate contin acea unica strigare:

"Nu sunt vrednic Stapane Doamne sa intri sub acoperamantul sufletului meu, ci de vreme ce Tu, ca un Iubitor de oameni, vrei sa locuiesti intru mine, indraznind ma apropii. Porunceste-mi si voi deschide usile pe care Tu insuti le-ai zidit si intra cu iubirea Ta de oameni ... Intra si lumineaza cugetul meu cel intunecat. Si cred ca asta vei face."

In cele din urma atingem cel de-al treilea nivel al pregatirii, atunci cand dorim sa primim Impartasania pur si simplu pentru ca il iubim pe Hristos si dorim mult sa fim uniti cu El, Cel care "cu dor a dorit" sa fie unit cu noi. Dincolo de nevoia si de dorinta pentru iertare, impacare si tamaduire este, trebuie sa fie, pur si simplu dragostea pentru Hristos, pe care-L iubim "fiindca El ne-a iubit cel dintai" (I Ioan IV, 19). Si, in cele din urma, iubirea si nimic altceva este aceea care face posibila trecerea noastra peste abisul ce desparte creatura, de Creator, pe cel pacatos de Cel Sfant, aceasta lume de imparatia lui Dumnezeu. Aceasta iubire este cea care transcende si aboleste toate divagatiile noastre omenesti - prea omenesti - asupra "vredniciei" sau "nevredniciei" indeparteaza temerile si retinerile noastre, ne fac sa ne deschidem catre dumnezeiasca Iubire. "In iubire nu este frica, ci iubirea desavarsita alunga frica, pentru ca frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desavarsit in iubire" . (I Ioan IV, 18). Aceasta iubire este aceea care a inspirat frumoasa rugaciune a Sfantului Simeon Noul Teolog:

"... cel care se impartaseste cu Darurile cele dumnezeiesti si indumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase al meu ... Deci, pentru ca sa nu raman singur, fara Tine, Datatorule de viata, suflarea mea, viata mea, bucuria mea, mantuirea lumii ... "

Acesta este atunci scopul intregii pregatiri, intregii pocainte, intregii nevointe si rugaciuni: ca sa-L iubim pe Hristos si "cu indrazneala fara de osanda" sa participam la Taina in care dragostea i lui Hristos ne este daruita.

Alexander Schmemann

• Sfanta Euharistie- Taina Imparatiei si a unitatii Bisericii
  Publicat in : Religie
• Savarsitorul si impartasirea cu Sfanta Euharistie
  Publicat in : Sfintele Taine
• Sfanta Euharistie, valoarea pastorala si duhovniceasca
  Publicat in : Religie