In a saptea duminica dupa Pasti, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh asupra Apostolilor, ca unul dintre cele mai mari praznice imparatesti. Ea se numeste in greceste "Cincizecime", deoarece este a cincizecea zi dupa Pasti. Icoana care descrie evenimentul utilizeaza acest cuvant ca inscris, preluandu-l din Noul Testament. Cuvantul apare in Faptele Apostolilor si in Epis­tola intai a Sfantului Apostol Pavel catre Corinteni.

Icoanele traditionale ale prezinta evenimentul in felul urmator: O incapere sus, sugerata prin pereti strapunsi de ferestre si im­podobita in partea de deasupra cu draperie. In incapere se afla doisprezece Apostoli, asezati pe o banca semicirculara (exedra). Isi ocupa locurile dupa varsta si importanta. se afla asezati in centrul compozitiei, in partea de sus a arcu­lui semicercului format de banca, iar cei mai tineri dintre ei se afla in planul frontal, la fiecare din capetele semicercului.

Deasupra Sfintilor Apostoli se afla reprezentata bolta cereasca, din care izvorasc douasprezece raze care coboara asupra lor. In mod caracteristic, in aceasta scena Sfintii Apostolii au aureole si cate o limba de foc in fiecare dintre aureole, in partea de sus a ei sau in raza care se opreste in aureola. Chipurile, pozitiile si gesturile lor vadesc o stare de pace, treaza, insa si de rugaciune.

Sub Sfintii Apostoli, separat de ei printr-unul sau doua arcuri este infatisat un batran cu barba si cu o coroana pe cap. Tine in maini - intinse in laturi - o panza cu douasprezece filactere. Acest om simbolizeaza lumea locuita (oikoumene), iar filacterele, propovaduirea fiecaruia dintre cei doisprezece Apostoli, care avea sa urmeze, in diverse parti ale lumii. In icoanele mai vechi, in locul acestei reprezentari simbolice a lumii si a propovaduirii apostolice, sunt infatisati oameni din dife­rite neamuri, imbracati in straie specifice si cu capetele intoarse in sus, ca si cum ar asculta rapiti invatatura Apostolilor. Deasupra lor sta scris: "Oameni, neamuri si limbi". Ei apartin diferitelor neamuri care se aflau in Ierusalim in ziua Cincizecimii si care s-au adunat langa casa unde erau Sfintii Apostoli cand au auzit vuietul mare la pogorarea Duhului Sfant si nu ramas uimiti auzind propovaduirea (kerygma) Sfintilor Apos­toli, fiecare in limba sa.

Folosirea reprezentarii simbolice a batranului care tine panza cu cele douasprezece filactere a fost preferata multimii de oameni, pentru ca este un mijloc mai simplu, mai economic, de redare a ideii raspandirii Evangheliei de catre Sfintii Apostoli pretutindeni, totodata, ea nu distrage atentia privitorului de la Apostoli la mul­timea de oameni.

Sfantul Nicodim Aghioritul sugereaza ca in locul batranului care reprezinta lumea sa fie pictat Sfantul Proroc Ioil spunand (ca un glas al Domnului): "Varsa-voi Duhul Meu peste tot trupul" (Ioil 3, 1). Aceste cuvinte sunt citate de Sfantul Apostol Petru atunci cand se adreseaza multimilor care se adunasera la Cincizecime si ii ascultau pe Apostoli vorbind in diferite limbi (Fapte 2, 17). Sfantul Nicodim observa ca prorocul Ioil este reprezentat in unele icoane vechi.

Inscriptia icoanei Cincizecimii este: "Cincizecimea". Evenimentul apare descris in Faptele Apostolilor, capitolul al doilea. Aici citim: "Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc. Si din cer, fara de veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si li s-au aratat, impartite, limbi ca de foc si au sezutpe fiecare dintre ei. Si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor Duhul a grai. [...] Si iscandu-se vuietul acela, s-a adunat mul­timea si s-a tulburat, caci fiecare ii auzea pe ei vorbind in lim­ba sa. Si erau uimiti toti si se minunau zicand: «Iata, nu sunt acestia care vorbesc toti galileieni ? Si cum auzim noi fiecare limba noastra, in care ne-am nascut ? Parti si mezi si elamiti si cei ce locuiesc in Mesopotamia, in Iudeea si in Capadocia, in Pont si in Asia, in Frigia si in Pamfilia, in Egipt si in partile Libiei cea de langa Cirene, si romani in treacat, iudei si pro­zeliti, cretani si arabi, ii auzim pe ei vorbind in limbile noas­tre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu!» Si toti erau uimiti si nu se dumireau, zicand unul catre altul: «Ce va sa fie aceasta ?»" (Fapte 2,1-4; 6-12).

In Faptele Apostolilor se spune ca erau prezenti doisprezece Apostoli; in locul lui Iuda fusese ales Matia. In legatura cu alege­rea lui Matia in locul lui Iuda, citim: "Si au pus inainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis si Iustus, si pe Matia. Si, rugandu-se, au zis: Tu, Doamne, Care cunosti inimile tuturor, arata pe care din acestia doi l-ai ales, ca sa ia locul acestei slujiri si al apostoliei din care Iuda a ca­zut, ca sa mearga in locul lui. Si au tras la sorti, si sortul a ca­zut pe Matia, si s-a socotit impreuna cu cei unsprezece apos­toli" (Fapte 1, 23-26).

In icoanele traditionale ale Cincizecimii sunt reprezentati doi­sprezece Apostoli. Printre ei, asa cum am vazut, Sfantul Pavel, desi el nu era acolo. Ca si in icoana inaltarii, Sfantul Pavel este reprezentat - in ciuda faptului ca nu a fost acolo - din ratiuni simbolice, pentru ca el avea sa devina unul dintre corifeii Apostolilor. Din Faptele Apostolilor si din Epistola intai a Sfantului Apostol Pavel catre Corinteni aflam ca, in vremurile apostolice, Cincizecimea se praznuia in mod regulat.

In capitolul 20 din Faptele Apos­tolilor se spune ca "Pavel hotarase sa treaca pe apa pe langa Efes, ca sa nu intarzie in Asia, pentru ca se grabea sa fie, daca i-ar fi cu pu­tinta, la Ierusalim, de ziua Cincizecimii" (Fapte 20,16). Referindu-se la o alta praznuire a Cincizecimii, Pavel spune: "Voi ramane insa in Efes, pana la praznicul Cincizecimii" (I Cor. 16,8).

Hristos insusi a vorbit despre venirea Duhului Sfant, care s-a petrecut la Cincizecime. In Evanghelia dupa Ioan, El le spune uce­nicilor: "Acestea vi le-am spus, fiind cu voi; dar Mangaietorul, Du­hul Sfant, pe Care-L va trimite Tatal, in numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu" (In. 14, 25-26; cf. 16,12-13).

Cu privire la felul in care s-a pogorat Duhul Sfant asupra uceni­cilor, Sfantul Simeon Noul Teolog face o observatie foarte utila pentru intelegerea corecta a evenimentului. El spune ca acest mod de manifestare a Duhului Sfant - printr-un vuiet puternic ca de vant care trece cu repeziciune si prin limbi ca de foc - a fost ceva unic. Duhul Sfant, observa el, vine foarte lin, sub forma de lumina duhovniceasca, aducatoare de bucurie.

"Puterea Duhului Sfant, care se da celui ce il iubeste pe Dumnezeu si pazeste poruncile Lui, nu apare in chip vazut, sub forma de foc, nici nu vine cu vuiet mare ca de vant pu­ternic - caci aceasta s-a intamplat numai pe vremea Sfintilor Apostoli, pentru cei necredinciosi. Dar El este vazut in chip duhovnicesc sub forma de lumina spirituala si vine cu toata pacea si bucuria."

Multe cantari minunate din Penticostar sunt inchinate zilei Cinci­zecimii, precum Troparul: "Binecuvantat esti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaintelepti pe pescari i-ai aratat, trimitandu-le lor Duhul Sfant; si printr-insii lumea ai vanat, Datatorule de viata, slava Tie!"

Locul preferat al reprezentarilor murale ale Cincizecimii este bolta in leagan de deasupra iconostasului, numita si bolta secundara a Altarului.

Constantine Cavarnos

• Cincizecimea la evrei
  Publicat in : Iudaism
• Turnul Babel si Cincizecimea
  Publicat in : Religie
• Cincizecimea - Pogorarea Sfantului Duh
  Publicat in : Pogorarea Sfantului Duh
• Pogorarea Duhului Sfant - Rusaliile - Cincizecimea
  Publicat in : Pogorarea Sfantului Duh
• Rusaliile
  Publicat in : Pogorarea Sfantului Duh