Biserica "Sf. Mucenita Parascheva" din Istanbul

 

De cativa ani, Biserica "Sfanta Mucenita Parascheva" din Istanbul ii aduna pe romanii ortodocsi din Turcia la slujbe. Comunitatea ortodoxa romana din Istanbul a primit gratuit in folosinta acest sfant lacas de inchinaciune ca urmare a acordului incheiat la 1 martie 2004, intre Patriarhia Ecumenica si Patriarhia Romana, prin reprezentantii ei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, si PS Ciprian Campineanul, Episcop Vicar patriarhal.

 

In baza acestui acord, Pr. Silviu State, reprezentantul comunitatii ortodoxe romanesti din Instanbul, a preluat lacasul de cult de la comunitatea greceasca, proprietara de drept a acestuia, in urma unui act semnat impreuna cu D-l Stavros Vasiliadou, presedintele Consiliului de administratie al comunitatii.

Acest document a fost validat de catre autoritatile turcesti, cu sprijinul autoritatilor romane, respectiv Ministrul Afacerilor Externe si Ambasada Romaniei de la Ankara.

 

Preotul Silviu State ne vorbeste despre comunitatea romanilor ortodocsi din Istanbul pe care i-a reprezentat de altfel si la Conferinta Comunitatilor Romanesti din Europa, desfasurata anul trecut la Bucuresti :

 

"Comunitatea romaneasca din Turcia este destul de importanta; este o comunitate mare, o comunitate mixta, in acelasi timp, deoarece intre etnicii de origine romana din Turcia se afla si fosti cetateni ai Romaniei sau actuali cetateni ai Romaniei de origine turca si tatara dar si foarte multi crestini ortodocsi care, in marea lor majoritate, sunt romani ortodocsi veniti in Turcia dupa 1990. Aceasta parohie ortodoxa romana din Istanbul a fost infiintata in anul 2001 cand am inceput activitatea, trimis fiind de Parintele Patriarh, si in acest moment sunt singurul preot ortodox roman din lumea islamica si-mi desfasor activitatea misionara pentru romanii care sunt in Turcia, dar nu numai in Turcia ci si in Asia Mica, pentru ca la Biserica din Istanbul vin romancele noastre si isi aduc copiii sa-i boteze din Siria, din celelalte tari, din Asia Mica, din Iran, Irak si din alte tari care sunt mai apropiate de Turcia. Sunt preotul acelor romani, sa nu spunem uitati, insa aflati mai departe, datorita faptului ca au iesit din contextul acesta european, dar Turcia face o punte de legatura fiindca suntem si in Europa cu o parte din teritoriul Turciei. Comunitatea romaneasca numara 30.000 de romani ortodocsi, avem o comunitate vie, aproape in fiecare duminica botezam un copil sau doi si ne bucuram. Chiar si unii cetateni turci isi aduc copiii nascuti din familie mixta, in general mama este romanca ortodoxa si tatal turc si turcul vine impreuna cu romanca noastra si-si aduce copilul la Sfanta Biserica sa-l boteze, deci exista aceasta deschidere a cetatenilor turci catre biserica noastra. Nu au fost niciodata probleme sau litigii intre etnicii turci si etnicii romani. Suntem in schimb la inceput de drum si biserica are menirea de a-i strange pe toti romanii aflati pe acele teritorii. In acest scop Statul Roman si Patriarhia Romana ne-au ajutat ca sa obtinem o biserica in care desfasuram activitatea, o biserica ortodoxa, ctitorita de Constantin Brancoveanu la 1692. Este o biserica foarte frumoasa, uitata in acele locuri, dar este cea mai sfanta marturie romaneasca din fostul Bizant, fostul Constantinopol, actualul Istanbul. Este o biserica cu suflet romanesc, care e insufletita de cel putin 100 de romani in fiecare duminica si in fiecare zi de sarbatoare, in care ne unim noi romanii din Romania. Suntem romani din toate provinciile istorice romanesti, suntem ca o mica Romanie.

 

Deoarece comunitatea romaneasca are nevoie de zidire autentica romaneasca, vrem sa organizam o biblioteca romaneasca la biserica. Alte spatii deocamdata nu avem. In acest sens domnul ambasador Constantin Grigorie, care ne este de mare ajutor si sprijina comunitatea romaneasca, va face la vremea cuvenita demersurile pentru a reusi sa incepem sa amenajam spatiul si vom avea nevoie de carte romaneasca pentru copiii care se nasc. De fapt, botezam copii si de douazeci de ani (daca mai pot fi numiti copii) si de o luna. N-a fost un predecesor inaintea mea. In privinta scolii este o mare necesitate. Speram ca impreuna cu Institutul Cultural Roman, care-si desfasoara activitatea cu succes la Istanbul, sa mergem mai departe cu orele de limba romana in spatiul pe care noi biserica l-am pus la dispozitie Institutului doar pentru ore de limba romana la sfarsit de saptamana. Vrem ca la scoala duminicala sa putem sa-i strangem pe romani ca sa nu uite limba romana si sper ca Dumnezeu sa ne ajute sa obtinem un teren pe care sa ne facem propria biserica romaneasca, pentru ca desi aceast sfant lacas este ctitorie romaneasca, el este de fapt proprietate greceasca si am dori ca in viitorul apropiat, prin reciprocitatea care deja s-a discutat intre cele doua guverne la nivel de premieri, sa obtinem si noi un pamant pe care sa ne organizam o biserica, o sala de cultura romaneasca, o biblioteca romaneasca si alte spatii necesare suflarii romanesti ce se afla in Turcia in momentul de fata."

 

 

 

.