Biserica din Ghelari

Biserica Ghelari se afla in localitatea transilvaneana omonima. Ghelari - sau Ghelar - este o localitate din judetul Hunedoara, fiind cea mea mare comuna din Tinutil Padurenilor, cu o populatie de peste doua mii de locuitori, si avand o foarte indelungata istorie.

Localitatea Ghelari apare in documente inca din-nainte de Nasterea lui Hristos. In jurul anilor 213-215 i.Hr., localitatea apare ca loc de unde se extragea minereu de fier. Potrivit parerii lui Constantin Daicoviciu, stravechea inscriptie "natus ibi ubi ferrum nascitur", adica "nascut acolo unde se naste fierul", cuprinsa in "Corpus Inscriptiorum Latinorum", se refera la localitatea Ghelari.

Odata cu venirea anului 1981, regimul comunist a schimbat numele localitatii din "Ghelar" in "Ghelari". Dupa Revolutia din 1989, autoritatile locale nu au mai revenit la vechiul nume al locului. Numele localitatii nu vine de la "dealuri", prin "delari" si "ghelari", cum se afirma uneori, deoarece pana in anul 1979, localitatea se numea inca Ghelar.

Prima atestare a unei biserici ortodoxe exista inca inainte de anul 1700. Cea mai veche asezare de cult a crestinilor ortodoxi despre acre avem cunostinta era amplasata in locul numit "Valea Caselor". Ulterior in secolul XVIII este contruita o biserica in zona "Deal", fiind construita de un George Berencz. Acesta desi era de cult calvin a ridicat o biserica credinciosilor ortodocsi, drept multumire pentru vindecarea sotiei sale in urma unui Maslu slujit de preoti ortodocsi.

Exploatarea miniera si conditiile politico-istorice au determinat colonizarea de romano-catolici italieni, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, iar in perioada dualismului austro-ungar (1867-1918) colonizarea cu romano-catolici maghiari. Pentru acestia, statul austriac va ridica, la anul 1783, Biserica Sfanta Varvara.

Intre maghiarii colonizati in Ghelari, pentru minele din localitate, au fost multi si de confesiune "reformata". Pentru ei, la sfarsitul secolului al XIX-lea, s-a ridicat Biserica reformata din "Colonie". Intre ortodocsi, romano-catolicii si reformatii din Ghelari istoria nu consemneaza nici un fel de certuri religioase. Dimpotriva, viata comunitatii si cea sociala s-au imbunatatit prin prezenta si impreuna vietuire a celor trei confesiuni religioase.

Din documentele vremii aflam ca in jurul anului 1730, statul austriac a decis ca romanilor ortodocsi sa le fie expropriata Biserica din Valea Caselor si sa fie data noii biserici, creatie politico-papala ce va fi cunoscuta sub numele de "biserica unita". Desi localnicilor li se promite privilegii materiale si sociale in schimbul imbratisarii uniatiei, foarte putini sunt cei care consimt sa renunte la credinta stramosilor.

Astfel, "Conscriptia" din 1765 inregistra Ghelarul ca parohie greco- catolica, cu un singur preot si cu o singura familie unita. Conscriptia din 1811 sublinia ca Ghelarul nu mai avea nici un "unit".Abia dupa 1815, in schimbul privilegiilor sociale, mai multe familii vor forma "parohia unita" in jurul Bisericii din "Valea Caselor". Ramasi fara biserica, din 1730, ortodocsii sau adunat la Liturghie vreme de 40 ani in sura unui taran numit "Zaca".

Prima biserica ortodoxa cunoscuta pe actualul loc a fost construita din lemn, insa a fost demolata in secolul al XIX-lea. O alta biserica de piatra, care exista si astazi, s-a ridicat pe acest loc. In anul 1770 nobilul Gheorghe Berencz, desi era de confesiune calvina construieste ortodoxilor o biserica ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru vindecarii sotiei sale de cancer, in urma unui Sfant Maslu slujit de preotii ortodocsi din Ghelari. Biserica este construita din piatra si strajuieste si astazi Ghelar-ul, alaturi de noua catedrala, zidita dupa 1940.

In secolul al XVIII-lea a fost construita o biserica din piatra, iar mai tarziu, intre anii 1939 si 1973, o biserica monumentala. Aceasta din urma a fost inaltata la initiativa Parintelui Nerva Florea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in urma schimbarii regimului, biserica a intrat intr-o perioada de transformare. Astfel, in anul 1765, localitatea Ghelar este atestata ca parohie greco-catolica.

Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil din Ghelari - biserica veche din piatra

Potrivit traditiei locului, latifundiarul localitatii Govajdia, Gheorghe Berencz, desi calvin, a ridicat ortodocsilor din Ghelar o biserica din piatra pe locul numit "Deal". O facea in semn de multumire catre Dumnezeu pentru tamaduirea miraculoasa de cancer a sotiei sale, in urma Sfantului Maslu savarsit de preotii ortodocsi din Ghelar. In aceasta biserica, ghelarenii ortodocsi s-au inchinat vreme de 200 de ani.

Biserica a fost sfintita pe la 1770 si este asezata sub ocrotirea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Pisania din tinda bisericii ne spune: "Biserica s-a inaltat si pictat in anul 1770, avand ca ctitor pe Berencz Gheorghe". Cei vii: Gheorghe, Clara, Joja; cei morti: Lascu, Petru, Mihai, Ana, Safta, Petru, Maria, Iulia, Pascu, Sara, Filuca. A fost pictata de erei Simeon si erei Nicolae, ereita Eva, Ianos, Iudita, Trejia, Danili, erei Moise, Catata, Cali, ieromonahul Stefan, ereita Teodora,erei Stroe, Nicolae Zugravul din Tara Romaneasca pentru icoanele imparatesti. Mai tarziu s-au adaugat pronaosul si turla, fara data cunoscuta.  Biserica s-a acoperit cu sindrila in 1932 si s-au facut reparatii in 1941,1951 si 1966-1967, cand s-a acoperit din nou cu sindrila si s-a batut dusumea noua."

Planul bisericii este in forma de nava, cu altar, naos, pronaos si tinda, iar turla care se inalta deasupra intrarii este acoperita cu tabla. Iconostasul este din lemn si are doua randuri de icoane, cele imparatesti fiind zugravite de

"Nicolaus", pe la 1770, si reconditionate in timpul din urma. Intreaga biserica este pictata, insa nu se mai pastreaza decat doua scanduri pe bolta in forma originala. Totul a fost reconditionat in anii 1986-1988, fapt care a diminuat valoarea monumentala a picturii.

 

Pictura acestei biserici din piatra are o semnificatie aparte: imaginile ilustreaza scene din Saptamana Patimilor, iar ostasii ce-l batjocoresc pe Hristos poarta straiele popoarelor, care au asuprit poporul roman din Transilvania de-a lungul veacurilor.

Catedrala din Ghelari - biserica cea noua

In anul 1973, 4 noiembrie, avea loc sfintirea noii si "fara pereche", in minunatie, a ceea ce azi se cunoaste sub numele de Catedrala din Ghelari. Constructia acestui edificiu maret inceput sub indrumarea vrednicului parinte Nerva Florea.

In septembrie 1939 se pune piatra de temelie a bisericii, sapandu-se fundatia. Prin anul 1940, Corul mixt "Munca si lumina", impreuna cu Fanfara Exploatarii Miniere Ghelari, au facut un periplu in intreaga tara pentru adunarea de fonduri necesare inaltarii bisericii. Pana in anul 1945 zidurile bisericii erau inaltate pana la 3 metri. In perioada anilor 1945-1955, lucrarile la biserica s-au oprit datorita prigoanei comuniste, careia i-a cazut prada si preotul Nerva. Acesta a fost arestat, nu i s-au putut pune catusele pe maini pentru ca nu se inchideau, si intemnitat; a fost eliberat pentru ca nu i s-au putut gasi acuzatii.

Jertfa zi cu zi a satenilor - bani, munca si mancare - ajutorul pelerinilor, contributia substantiala a Combinatului de la Hunedoara si a Minei, prin materiale oferite, au facut ca in 1960 zidurile "catedralei" sa fie incheiate. Sacrificiile localnicilor pentru constructia bisericii au fost multe.

Materialele se aduceau cu trenul pana la baza dealului pe care este asezat Ghelarul, iar de acolo cu carul cu boi. Alteori se trageau cu un plan inclinat, erau transportate din nou cu trenul prin galeriile de mina, apoi cu un funicular, construit special, pana aproape de biserica, apoi cu caruta pana la locul constructiei, aceasta pentru ca singura cale de comunicatie cu orasul Hunedoara, aflat la 18 kilometri, era cel mentionat. In 1958 s-a construit soseaua ce leaga Ghelarul de Hunedoara.

Pictorul principal al bisericii a fost Constantin Nitulescu. Pictarea bisericii a durat sapte ani (1960-1967), in ciuda faptului ca la realizarea ei au lucrat cinci pictori. Pictorul Constantin Nitulescu a impodobit cei 4.000 de metri patrati cu o pictura "fara seaman". Fresca este realizata in stil "buno fresco". Fiecare sfant pictat se orienteaza in functie de persoana care il priveste. Iconostasul este poleit in aur, la fel ca si icoanele, pentru aceasta operatiune folosindu-se peste 4 kilograme de aur. Sculptura, realizata din stejar masiv, a fost realizata integral de artistul Ioan Cristea de la Alba Iulia.

Dimensiunile bisericii sunt impresionante: 47 metri lungime, 21 metri latime, 47 metri inaltime. Planul este bizantin, adica cruce greaca inscrisa, prezentand cupola, altar, naos si pronaos. Deasupra se inalta 7 turle. Iconostasul este turnat in ghips de catre Auner Leonard, fiind poleit cu foita de aur ca de altfel intreaga pictura din biserica.

Arhitectura catedralei din Ghelari imbina mai multe stiluri, specialistii neputandu-se pronunta. Este un stil propriu. Biserica are sapte turle, doua in fata cu o inaltime de 47 metri, cel mai impunator fiind cel din mijlocul bisericii - cupola.

Bucuria unei astfel de biserici n-avea sa dureze mult nici pentru ctitorul ei, nici pentru ghelareni. Prin 1977, august-septembrie, din pricina exploatarii miniere, terenul de sub zidirea bisericii se aseaza, iar cladirea este grav afectata. Lucrarile de consolidare au inceput abia dupa 11 ani, in 1988. Fondurile banesti necesare au fost sistate din partea statului.

Catedrala din comuna hunedoreana Ghelari, unul dintre cele mai mari lacase de cult din tara, construit intr-o comunitate rurala, a fost consolidata cu fonduri guvernamentale, valoarea lucrarilor fiind de 2,27 milioane RON. "Pentru consolidarea bisericii au fost executate, prin foraj, 150 de gauri adanci de cate 30 de metri fiecare, intr-un anumit unghi, in care a fost injectat beton. In acest fel s-a creat o bolta de beton armat, care a consolidat terenul de sub biserica", a explicat pentru cotidian Ioan Trosan, seful lucrarilor.

Dupa restaurare biserica este zugravita pe exterior si sunt pictati heruvimi pe peretii turlelor. Scarile de la intrarea in biserica cat si intreaga biserica sunt pavate cu marmura, iar icoana de pe cupola de la intrarea in biserica este realizata din mozaic. In anul 1997 se reactiveaza schitul Ghelar avand ca stareta pe Monahia Viliga Haritina.

• Biserica fortificata de la Mosna
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica evanghelica din Harman
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica fortificata din Biertan
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Vulcan II
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania