Basarabi - complexul de biserici rupestre

Fragmente spicuite din monografia :

Basarabi-Murfatlar. Un sit arheologic din Dobrogea secolelor X-XI
de Vladimir Agrigoroaei si Luiza Zamora ;
fotografii de Toni Cartu si Marc Vander Linden ;
prelucrari de planuri si harti Vladimir Agrigoroaei
courtesy of the Romanian Group for an Alternative History
2009

Basarabi este un sit arheologic si un complex rupestru deosebit de important pentru istoria crestinismului de pe teritoriul tarii noastre. Se crede ca ansamblul rupestru de la Basarabi adaposteste prima biserica si primele chilii ale unei manastiri, de pe teritoriul Romaniei.

Complexul, format din camere si galerii, este sapat intr-un deal de creta din apropierea carierei de extragere a cretei din comuna Basarabi, in imediata vecinatate a garii. Acesta se afla la o distanta de 15 kilometri de litoralul Marii Negre, pe malul drept al Canalului Dunare - Marea Neagra.

Basarabi - scurt istoric

Descoperirea primei incaperi a complexului de la Basarabi a fost descoperita la data de 11 iunie 1957, in urma lucrarilor de extindere a carierei de creta din apropiere. Surpandu-se o parte din malul de creta, s-a descoperit mai intai biserica B1, aflata la un nivel mai inalt decat toate celelalte, iar mai apoi celelalte. Data intemeierii asezarilor s-a putut face pe baza unei inscriptii din naosul bisericii B4, si anume leat 6500, adica anul 992.

Bisericile si galeriile sapate in dealul de creta de la Basarabi-Murfatlar se afla pe versantul nord-vestic al dealului Tibisirul, la o distanta de cateva zeci de metri de canalul Dunare - Marea Neagra si in imediata apropiere a marelui val de piatra.

La data de 1 septembrie 1960, santierul de la Basarabi a fost preluat de catre Directia Monumentelor Istorice, care a deschis un santier de restaurare a partii cunoscute la acea data. Au fost luate masuri de a izola complexul de restul carierei si de a indeparta scurgerile de apa. Lucrarile de pregatire a conditiilor de conservare si a sapaturilor, organizate in vederea altor descoperiri, au luat sfarsit in data de 15 decembrie 1960.

In anul 1961, ansamblul rupestru Basarabi a fost dat in grija Institutului de Arheologie, iar mai apoi, in ultimele cinci luni ale anului, in grija Directiei Monumentelor Istorice. In urmatorul an, 1962, au fost scoase la lumina inca alte doua bazine ale carierei de creta, pe ale caror pereti au fost descoperite cruci.

In urma sapaturilor arheologice a fost dezvelita o structura compozita de camere, galerii, morminte si locuinte, repartizate haotic in functie de bazinele de extragere a cretei. Complexul poate fi impartit in trei mari sectiuni in functie de teren: incaperile sapate in abruptul dealului de creta, masivul peninsula si restul.

Colectivul santierului a fost alcatuit din Ion Barnea si Virgil Bilciurescu, Petre Diaconu, Adrian Radulescu si Radu Florescu. Au fost luate releveuri ale inscriptiilor si desenelor gasite pana la acea data, s-a desenat planul general si au fost facute sectiuni topografice. Ceramica, obiectele de uz casnic, diverse obiecte de creta cioplita, ba chiar si portiuni intregi decupate din peretii de creta au fost transportate la Muzeul Regional Dobrogea si Muzeul de Arheologie Bucuresti. De asemenea, s-a ridicat un sopron care sa protejeze intrarea in biserica B1, pe fatada careia se pastra la acea data o inscriptie.

Lucrarile de consolidare si conservare au continuat, dar au fost intrerupte intr-un final din lipsa de fonduri. Constructia de protectie a ansamblului rupestru de la Basarabi nu a fost incheiata, ea acoperind abia un sfert din complex, si anume partea de sud-vest, si nu permite aerisirea.

Basarabi - arhitectura complexului rupestru

Masivul peninsula este un bloc paralelipipedic de creta, cu fiecare latura de cate 9,50 metri, situat la nord-vest de abruptul dealului de creta si cuprinzand trei biserici suprapuse (B2, B3, B4). Cele trei biserici comunica prin intermediul unor galerii: biserica B4, situata la cea mai mica altitudine din intregul complex, comunica cu paraclisul 2 al bisericii B3 prin intermediul unei sparturi dreptunghiulare in tavan, despre care nu putem preciza daca va fi existat in perioada istorica a complexului sau daca se datoreaza unor surpari recente.

 

 

La fel, paraclisul 2 al bisericii B3 comunica cu nivelul bisericii B2 prin intermediul galeriei H. De asemenea, In cadrul acestor trei niveluri exista si un numar mare de incaperi conexe, iar bisericile B3 si B4 au propriile intrari separate, amplasate pe fatada de nord a masivului peninsula.

Basarabi - Biserica 1 - B1

Biserica B1 are un plan tri-compartimentat (pronaos, naos si altar), avand circa 6 metri lungime si 2 metri latime. Intrarea este sapata in abruptul peretelui, la o distanta considerabila de nivelul de calcare al bazinului din fata ei. In urma eliberarii stratului de steril, singura posibilitate de a ajunge la ea sunt platformele de scanduri special amenajate in acest scop.

Biserica este orientata cu altarul catre est, iar intrarea se face prin latura nordica a pronaosului. Nu exista ferestre catre exterior; singura comunicare se face prin intermediul usii amintite. Nivelul de calcare al bisericii este sapat mult mai adanc decat cel al pragului, astfel ca au fost amenajate trepte intermediare.

Se mai pastreaza: cruci de diverse marimi si tipuri (malteze, simple, in altorelief, inscrise in cerc), cea mai mare parte concentrate in pronaos, de ambele parti ale intrarii in naos, un desen format din doua patrate, unul inclus in celalalt, cu trei grafite runice in interior; la 29 martie 2003 se mai pastra si o inscriptie runica, actualmente exfoliata, pe cadrul superior al intrarii in naos.

La data descoperirii, pe peretele de sud al pronaosului se mai pastrau diverse desene animaliere (cai si iepuri), inscriptii chirilice si chirilice amestecate cu grafite runice, toate disparute in urma exfolierii peretelui.

Basarabi - Camerele - C

Aceasta sectiune a complexului cuprinde doua camere comunicante (C1 si C2). Ele sunt sapate la un nivel inferior celui al bisericii B1, in acelasi abrupt, si dinaintea intrarii a fost sapat un alt bazin de extragere. La fel ca in cazul bisericii B1, de indata ce a fost eliberat stratul de steril, au fost amenajate platforme de acces. Intrarea este orientata NE-SV. Exista si in acest caz un prag, dar nivelul de calcare al camerei C1, prima dintre ele, nu necesita existenta unei trepte intermediare.

Se mai pastreaza cruci (cea mai mare parte de tip maltez), desene animaliere de diverse tipuri si feluri (cai, animale salbatice, doua animale imperecheate), o cizma, un chip de om cu trasaturi asiatice, desene de dragoni impletiti din spirale, un dragon simplu si diverse inscriptii in grafite runice, cea mai mare parte compuse din cateva litere. Deasupra intrarii boltite in camera C2 este sculptata in altorelief o cruce malteza, cu o cruce simpla trasata in interiorul ei. Desenele sunt concentrate pe peretii camerei C1. In camera C2 nu exista nici-un desen si nici-o inscriptie. Doar pe canatul drept al intrarii care leaga cele doua camere este trasata silueta unui alt dragon impletit.

Basarabi - Biserica 2 - B2

Biserica B2 este situata la nivelul superior al masivului. Are si ea o structura tricompartimentata: altar, naos si pronaos, cu altarul orientat catre sud-sud-est. Are 4 metri in lungime si 2,20 metri in latime. Se afla intr-o stare de ruina inca de la momentul descoperirii: se pastreaza numai partea inferioara a peretilor (nivelul maxim atinge 1,50 m), pragurile si unele urme ale blocurilor de creta din interiorul altarului si naosului.

Se mai pastreaza desene doar pe peretii altarului si naosului; peretii pronaosului nu s-au pastrat. Aceste desene reprezinta cai, cai si calareti, toti schitati din linii drepte si fara volume, precum si tintare. Nu exista inscriptii. La data descoperirii, se mai pastrau pe blocurile de creta si pe resturile de stalpi descoperite in pronaos cateva cruci si inscriptii slave.

Basarabi - Biserica 3 - B3

Acest sistem de galerii si camere comunicante este sapat in acelasi masiv de creta, denumit "masivul peninsula", in partea sa mediana. Comunicarea intre cele doua niveluri (cel al bisericii B2 si cel al bisericii B3) se facea probabil prin intermediul galeriei H, al carei capat superior se deschide in latura de SV a pronaosului bisericii B2. De la acest nivel, galeria coboara pana la nivelul de nisa al bisericii B3, terminandu-se cu o deschidere in cel de al doilea paraclis alipit bisericii B3.

Structura celui de al doilea nivel este compozita. Intrarea principala se deschide in nava bisericii B3 (2,50 m lungime, 2 m latime si 2,10 m inaltime), cu bolta in semiciclindru. Altarul este si el sapat in forma semicirculara, cu bolta in forma de absida; in pavimentul acestuia sunt sapate trei scobituri dreptunghiulare, iar in ax se pastreaza un postament, probabil Sfanta Masa.

Din nava bisericii B3 se formeaza doua deschideri, sub forma de usi, amandoua sapate in peretele de SV. Prima dintre ele permite accesul in primul paraclis, in care este sapat un mormant, in paralel cu peretele de NE, iar in coltul de V se coboara prin intermediul a doua trepte intr-o galerie secundara, "galeria melc". Primul paraclis comunica spre SE cu al doilea paraclis.

Cea de a doua deschidere din nava bisericii B3 face trecerea in cel de al doilea paraclis, segmentat in 3 compartimente prin intermediul unor praguri si urme de posibili pereti, pastrati doar la nivelul inferior. Tavanul primului compartiment este sustinut de o coloana. O alta deschidere, ca o nisa transformata in fereastra, uneste altarul bisericii B3 cu cel de al doilea paraclis. in peretele de E al acestui paraclis este sapat un mormant.

In nava bisericii se mai pastreaza diverse feluri de cruci (simple, punctate si lobate; precum si o cruce malteza incadrata intr-un patrat), asa-zisa stilizare a unui cap de taur, un calaret inarmat cu sulita sau arc si sageata, cai si alte animale, motive geometrice diverse (printre care si feluri de svastici, pentagrame), o cizma sau un picior, o pasare acvatica stilizata si sculptata in altorelief, precum si numeroase inscritii in grafite runice, cu lungime variabila. in altar nu se pastreaza decat o cruce, trasata in axul exedrei, flancata de alte cruci mai mici. in primul paraclis se mai pastreaza cruci simple, insotite sau nu de elemente ornamentale, jumatatea superioara a unei cruci cu textul IC HC si conturul unui animal (probabil cal), al carui cap nu se pastreaza in intregime.

Podeaua navei bisericii B3 era decorata inspre altar cu linii paralele. Tavanul aceleiasi nave, tavanul primului paraclis si tavanul celui de al doilea sunt decorate si ele cu linii paralele. in peretii laterali ai navei se pastreaza doua orificii circulare, despre care se presupune ca au fost folosite la sustinerea unei vergele pentru catapeteasma.

Basarabi - Biserica 4 - B4

Biserica B4 este situata la nivelul inferior al "masivului peninsula"; are lungimea de 7 metri si latimea de 3,50 metri. Intrarea este sapata in fatada de nord-vest a masivului. Structura acestui ultim nivel se compune din nava bisericii, altarul ei si un mormant alipit. Biserica este orientata cu altarul spre ESE si culoarul de acces este boltit in semicilindru.

Nava este compartimentata prin aglomerari de coloane; unele dintre acestea sunt sapate, altele sunt insa zidite din calupuri de creta. Se considera ca primele 3 coloane si coloana adosata peretelui de SSV separa pronaosul de naos, dat fiind faptul ca formeaza 3 arcade. Naosul ar fi astfel partea cea mai spatioasa a bisericii, tavanul sau sprijinindu-se pe celelalte 5 coloane.

Se presupune ca plafonul naosului ar fi fost sapat din doua bolti, fiecare in semicilindru, racordate la coloane; la data descoperirii, cea mai mare parte a lui era prabusita. Plafonul altarului este si el boltit.

Altarul este conceput ca o absida, la fel ca si altarul bisericilor B1 si B3. Intrarea se face prin trei arcade, care se sprijina la randul lor pe un prag; o treapta este alipita pragului in fata arcadei centrale, pentru a usura accesul. in interiorul altarului sunt 3 blocuri de creta, alipite peretelui semicircular in partile sale de NE, E si SE; in N si S altarului sunt sapate doua console, in partea superioara a peretelui. De asemenea, existau banchete de-a lungul celor doi pereti laterali ai naosului.

In biserica B4 se mai pastreaza diverse feluri de cruci "cele mici sunt trasate pe canatul stang al intrarii in naos si pe latura dreapta a peretelui de NV al acestuia, cele malteze mari sunt sapate in basorelief pe latura inferioara a coloanelor"; de asemenea, se mai pastreaza inscriptii in grafite runice, inscritii slave si inscriptii slave amestecate cu grafite runice.

Arcadele iconostasului sunt marcate, pe peretii dinspre naos, cu doua brauri simetrice de vopsea rosie feruginoasa. Parti din tavanul naosului sunt decorate cu linii paralele, mai ales la racordul cu peretele.

Basarabi - Galeriile - E

Sistemul de galerii E cuprinde un numar mare de incaperi comunicante. Este situat la aceeasi altitudine cu biserica B1, la extremitatea de V a complexului. Intrarea in aceasta parte a complexului se face tot prin abruptul de creta, in extremitatea sa de SV. Peretii primelor camere si galerii sunt prabusiti, astfel incat nu se poate sti cu exactitate care era adevarata cale de acces. Structura acestui sistem de galerii este compozita, incaperile sunt de inaltimi diferite, iar plafonul este sapat si el in mod diferit.

Au fost sapate o serie de morminte, dispuse si ele in mod aleatoriu, exista aceleasi blocuri de creta sapate in colturi sau de-a lungul peretilor, precum si numeroase nise si praguri. De asemenea, au fost zidite pe alocuri calupuri de creta, legate cu mortar din acelasi material.

Se mai pastreaza o singura inscriptie runica din 5 grafite si o cruce malteza. Aceasta parte a complexului a fost prima afectata de fenomenul exfolierii si imploziei, astfel incat toti peretii sunt coscoviti. La data descoperirii, se mai pastrau un numar impresionant de cruci (printre care si un tip special, punctat cu gauri), inscriptii runice, figuri omenesti fara functie religioasa, figuri de oranti si presupusi "sfinti", pasari, un pom, dragoni spiralati, etc.

Basarabi - restul complexului

Au mai fost descoperite urmele unei locuinte sau biserici, cu tavanul surpat, la NNE de biserica B1, dar, in afara a doi pereti pastrati doar la nivelul inferior, nu au fost gasite alte blocuri de creta. La E de biserica B1 se pastreaza o firida.

O alta locuinta, ale carei urme nu mai pot fi observate astazi, a fost identificata la SSV de galeriile E. Aceasta din urma avea peretii ziditi din calupuri de creta, pardoseala din pamant lipit si prezenta urmele unei vetre. De asemenea, in restul complexului au fost descoperite morminte, repartizate dezordonat sau grupate intr-un mic cimitir, astazi imposibil de identificat, fie din cauza consolidarii cu beton, fie din cauza constructiei de protectie, care nu permite accesul la toate nivelurile.

Se mai pastreaza doua desene de animale stilizate pe fatada de NV a masivului peninsula, la nivelul inferior, pe latura dreapta. La dreapta lor se observa inca urmele unei inscriptii, redactata probabil in caractere slavone amestecate cu grafite runice. La data descoperirii monumentului existau si alte desene.

Pe peretii bazinului de extragere din fata bisericii B1 erau trasate desene de cruci (peretele de N), o cizma si un cal (peretele de SE). Pe fatada abruptului de creta, in jurul intrarii in biserica B1, se mai pastrau in partea dreapta o cruce, urmata de alte doua cruci mai mici si o inscriptie in litere capitale chirilice, amintind o posibila datare (anul 6500, i.e. 992 p.Chr.); in partea stanga a intrarii mai era o cruce.

• Manastirea de Piatra din Ivanovo
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Karanlik din Goreme
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Carikli din Goreme
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Geghard
  Publicat in : Biserica in lume