Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valenii de Munte, un monument de arhitectura bisericeasca, este ctitoria lui Hagi Stoian Clucerul si a sotiei sale Ilinca hagita si Clucereasa din Ceptura, ridicat in anul 1680 pe vremea domniei lui Serban Cantacuzino. Era in obiceiul vremii ca dupa o vizita la Ierusalim pentru mantuire sa se faca un act de danie catre credinciosi, de numele careia sa ramana vesnica pomenire. De ce sa construiasca la Valeni si nu la Ceptura nu se stie.
 

Pamantul pe care urma sa fie construita biserica a fost cedat de Dragan Bocioaga, fapt pentru care numele lui a ramas in vechiul pomelnic al bisericii: "Acest Dragan Bocioaga au indemnat de au datu locu ce iaste supt acestu sfantu Locasu". Pe acest loc daruit de Dragan Bocioaga a fost in anul 1474 cetatea Teleajenului pe care la 1 octombrie "au luat Stefan Voda cetatea Teleajenului si au taiat capetele parcalabilor si muierilor lor le-au robitu si multi tigani au luat si cetatea au arsu".
 

Suprafata cedata a fost mult mai extinsa, dar ea s-a diminuat la secularizarea averilor manastiresti din 1868 si mai apoi terenuri pe care s-a construit scoala de fete, la vest, scoala de baieti la est si spitalul, azi Policlinica.
 

Ctitorii au inzestrat-o cu mosia si casele de la Ceptura, cu zece pogoane de vie, cu vite de munca si hrana, cu bani si robi, iar in biserica au asezat moastele Sfantului Iacob Persul. Biserica a fost construita din piatra, cu o singura turla si neterminata, asa aparea in pisania din 1757.
 

In anul 1684, ctitorii batrani au inchinat biserica cu toata averea ei Manastirii Cotroceni din Bucuresti si prin ea inchinata la alte 20 de sfinte manastiri din Sfantul Munte. Manastirea a fost destinata calugarilor. Nu se cunoaste data mortii ctitorilor si nici unde au fost inmormantati. In biserica nu apar numele lor pe pietrele funerare.
 

Domnitorul Serban Cantacuzino intarise printr-un hrisov daniile, cu mentionarea a unor privilegii. Domnitorul intareste ca blestem hrisovul dat, pentru cei care vor indrazni sa-l strice. Despre zidirea ei ne-o spune pisania din 1737 dupa reparatiile facute dupa cutremur, in care sunt pomenite numele ctitorilor vechi.
 

Manastirea a fost locas intai pentru calugarii romani, iar dupa inchinare au venit si greci pentru administrarea averilor ei, pentru care s-au construit chilii, magazii pentru provizii, grajduri, soproane si acareturi, cu tot dichisul unei bune chiverniseli. Timp de mai bine de un secol pana in 1823, manastirea, care era metah al manastirii Cotroceni era condusa de un egumen grec care pe langa rostul lui duhovnicesc era chivernisitorul si administratorul averii manastiresti. Biserica a servit si nevoilor religioase ale locuitorilor targului, cu preoti casatoriti, desi manastirea avea o viata monahala, monahii isi duceau viata dupa randuiala chinoviala.

Biserica a fost zidita in forma de cruce, cu o singura turla, dupa stilul cantacuzinesc. Boltite si arcadele erau din caramida, cu catapeteasma din piatra, cu ziduri groase de peste un metru. Manastirea a fost afectata de toate cutremurile: 1737 la 3 mai, la 3 ceasuri din zi cad boltile de caramida, se crapa peretii. Refacerea care a urmat a insemnat si adaugarea a inca doua tesle, deci trei si o clopotnita pe poarta, terminata in 1746, prin stradania lui Kerzaharia si a lui Nicolae Buzaianul inmormantat in biserica in anul mortii 1746.

 

In anul 1802 un nou cutremur de pamant, la 14 octombrie, miercurea avariaza din nou biserica, care s-a daramat. Se revine, la renovare, la o singura turla. Este zugravita in fresca de Nicolae din Enos, Grecia la 1809. Pisania noua s-a pastrat pana la cutremurul din 1940. Manastirea a fost si primul locas pentru scoala din Valeni cum s-a vazut mai sus. Manastirea isi restrange treptat suprafata prin vanzarea loturilor catre diversi cumparatori platind de fiecare lot "o oca de faclii si doua ocale de untdelemn". In 1864, dupa secularizare mai cuprindea 1.5 ha din care atunci a mai cedat scolilor si apoi spitalului. La 1880 biserica Manastirea era parohiala, avand ca filiala biserica Berceni in raza de pastoratie a Manastirii. In 1901 bisericii Manastirea i se fac reparatii si pictata -1906- in ulei de Toma Vintilescu, acoperindu-se picturile in fresca de la 1737 si 1809. In fata i se adauga fronton cu geamlac.
 

In timpul ocupatiei germane 1916-1918, ocupantii au luat cele doua clopote ale bisericii pe care le-au transformat in obuze de tun. In 1925 Comisia Monumentelor Istorice, al carui presedinte era N. Iorga, hotaraste sa aduca biserica Manastirea la starea ei originala. Se desfiinteaza frontonul si cafasul si da jos de pe pereti pictura in ulei facuta in 1906. Prin maiestria pictorului Toma Tomescu, care locuia in Valeni, ies la iveala frescele din etapele anterioare lui Vintilescu. Tot atunci N. Iorga redacteaza o noua pisanie "Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului" s-a intemeiat pe locul unei vechi cladiri acolo unde a stat cetatea Teleajenului, de Hagi Steran la anul 1680 in domnia lui Serban Canatacuzino Voevod.
 

S-a refacut dupa cutremurul din 1737 si 1802 prin ingrijirea egumenilor Zaharia si Visarion de la Mrul Athosului. A fost intarita in 1901 prin staruinta epitropiei, fiind epitrop Simion Pisau si paroh preotul Toma Georgescu, iar acum, in 1925-1926, s-a adus in starea ei cea veche de Comisiunea Monumentelor Istorice. Tot atunci s-a introdus si lumina electrica. Drept multumire Adunarea parohiala l-a ales pe N. Iorga consilier onorific, functie indeplinita pana la sfarsitul vietii. La 1940 cutremurul din 10 noiembrie a produs mari pagube. S-a prabusit o parte din peretele altarului si bolta de caramida peste sfanta masa, au cazut policandrele, candelele si aproape doua treimi din fresce s-au distrus.
 

Reparatiile au inceput anul urmator, ca in 15 august 1942 si-a sarbatorit hramul cu reparatiile terminate. La acea data Manastirea avea in parohie 349 de familii cu 1673 suflete cu Al. Popescu preot, avea ca filiala biserica Berceni, n-a fost despartita de parohie din 1913. Biserica nu avea case, doar filiala Berceni avea 0.50 ha la Bughea si un ha de la raposatul Iorgulescu. Au fost cedate Ligii Culturale 756 volume din biblioteca bisericii. Nici cutremurul din 1977 n-a iertat biserica Manastirea. Aflata pe acest damb, cu structuri masive de sare in subsol, biserica, precum si alte cladiri din zona centrala a orasului au fost distruse. A fost afectata definitiv clopotnita, precum si turla care s-a pravalit acoperisul si partial zidurile bisericii, au ramas insa intacte chenarele ferestrelor, inscriptia sapata in piatra deasupra usilor de la intrare.
 

Reparatiile s-au facut greoi si in timp. Dupa cercetarile arheologilor, care au patruns cu sapaturi adanci in sfantul altarului unde se presupunea ca a fost gura tunelului. In acel an s-a pensionat preotul Emilian Vlaiculescu si dupa o scurta perioada de tranzitie urmeaza actualul preot Ion Albescu (1980) care a depus interes si efort pentru aducerea bisericii la aceasta forma de monument. Reconstructia a durat patru ani si a fost adusa la faza redeschiderii de constructorul Titi Basso din Valeni. Pictorul Dan Gogu reuseste intre 1992 si 1996 sa incheie etapa refacerii bisericii. Resfintirea s-a facut in 1996 cand enoriasii s-au bucurat de intalnirea cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist.
 

Din biserica veche, dupa cutremur, n-au ramas decat pisania de la 1734 o fresca de sus si bolta de intrare in biserica. Sunt la locul lor cele doua coloane din piatra si usile de la intrare. La tesla s-a aplicat tencuiala la exterior in locul tablei pastrata din vechime. S-a adaugat pritvorul care adaposteste pisania si coloanele.
 

Catapeteasma este primita de la Biserica Izvorul Tamaduirii din Bucuresti instalata in 1995. Operele valoroase au fost date la Sinaia, iar altele fac parte din expozitia de arta religioasa din Scoala de misionare din Valeni.