Manastirea Valea Neagra

Manastirea Valea Neagra se afla in satul omonim, comuna Nistoresti, judetul Vrancea, fiind o manastire cu obste de maici. Schitul Valea Neagra, monument istoric national, a fost ctitorit de catre parintele Maftei din satul Spinesti, in anul 1755. Manastirea are in componenta sa biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", monument istoric, si turnul clopotnita, ambele fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectura.

Manastirea este situata pe soseaua ce leaga orasul Focsani de Vidra, Tulnici, Targu Secuiesc si Brasov. La kilometrul 44 dupa Focsani se face stanga pana in Naruja, apoi se continua drumul prin satele Podul Naruja, Nistoresti, Romanesti si Herestrau. Satul Herastrau se afla la 62 de kilometri de nord-vest de Focsani; de aici si pana in curtea manastirii sunt aproximativ 3 kilometri.

Manastirea Valea Neagra - scurt istoric

Maicile ce vietuiesc in manastire sustin ca numele manastirii - "Valea Neagra" - este dat de satul Valea Neagra aflat mai la nord de biserica. Este posibil ca, atat satul cat si manastirea, sa-si fi luat numele de la valea ce margineste drumul de la manastire pana in sat.

La anul 1757 preotul Maftei din Spinesti, impreuna cu doi calugari de la Manastirea Poiana Marului, se hotaraste sa infiinteze asezamantul ce se va numi multa vreme, in documente, "Schitul Vrancea", in poiana Podurile ce domina apa Narujei, la confluenta cu paraul Valea Neagra.

Suprafata platoului, strajuita de o padure de fagi, trece din proprietatea neamului Gavrilestilor, tot din Spinesti, in cea a parintelui Maftei; prin zapisul din 29 aprilie 1757 se spune ca mosia "de peste Vale Niagra, in Podurile, mi-au dat-o ca sa fac sfant schit, care s-au si facut, cu ajutor lui Dumnezeu."

Dealtfel, viata cea de obste va fi organizata de calugari veniti de la schitul Poiana Marului de unde, potrivit traditiei, a fost adusa si Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, aflata in biserica schitului si care s-a bucurat, sub numele de Sfanta, de o veneratie cu totul deosebita.

La acea data ctitorul implinea o dorinta mai veche a vrancenilor, aceea de a avea in hotarele lor un asezamant monastic. Pana la infiintarea Schitului de la Valea Neagra vrancenii frecventau, asa cum dovedeste o simpla consultare a pomelnicelor de la Poiana Marului, lacasuri situate in afara Tarii Vrancei.

Asezamantul se afla sub directa administrare a Sfatului Vrancei, urmand ca Episcopia Romanului sa fie consultata si abilitata in rezolvarea problemelor de ordoin canonic. Schitul Vrancei avea astfel un statut unic in istoria monahismului romanesc.

Cu timpul, evenimentele legate de intemeierea si viata schitului vor intra in folclorul local, asa cum este frumoasa legenda a berbecului cu lana de aur, ce va fi folosita la poleirea iconostasului, sau minunile facute de icoana Sfintei in lungile procesiuni de-a lungul si inafara Vrancei, pana in satele de la Dunare, in vremuri de seceta, molime si lacuste.

In statistica din 1809 a Eparhiei Romanului, Schitul Valea Neagra nu apare, dar intr-o scrisoare din 17 iulie 1844, a episcopului Meletie catre protoieria tinutului Putna, arata ca ctitorii Schitului Valea Neagra cer sa se faca alegere de staret.

In anul 1936, Eparhia Romanului, care avea pe atunci 13 schituri, mentioneaza in statistica si Schitul Valea Neagra. In anul 1952 schitul este transformat in manastire pentru maici, fiind populat cu 9 maici de la Manastirea Trotosanu, printre care si maica Petronia Ciornea. Ca preot slujitor a ramas calugarul Nicodim Andrei de la schit.

Ansamblul monastic a avut mult de suferit din cauza regimului ateu. Devenit dupa ultimul razboi schit de maici, acestea sunt alungate iar asemanatul trece in administrarea primariei Nistoresti. Reaua credinta si proasta gospodarire vor lasa urme greu de sters in incinta asezamantului: prabusirea arhondaricului, subrezirea clopotnitei, starea precara a caselor - chilii,distrugerea grajdurilor si a imprejmuirilor.

Manastirea Valea Neagra a fost desfiintata in anul 1960, in urma decretului 410/1959, biserica trecand la parohia din satul Herestrau, ca biserica de mir. Abia peste 8 ani, in anul 1968, aici se va intoarce maica Petronia Ciornea. In continuare, obstea a crescut la cinci vietuitoare, stareta devenind maica Petronia care, datorita varstei inaintate, cedeaza dupa anul 1993 conducerea.

Ca prin minune, in afara inlocuirii sindrilei de pe acoperis cu tabla galvanizata, Biserica Sfintei, inconjurata cu aceeasi veneratie si dragoste sincera de catre vrancenii prezenti an de an la hramul Adormirii va ramane neclintita, in linistea poieinii strajuita de varfurile intunecate ale brazilor din jurul Vaii Negre.

Manastirea Valea Neagra - arhitectura

Biserica manastirii poarta hramurile "Adormirea Maicii Domnului" si "Pogorarea Sfantului Duh". Biserica este o constructie din lemn pe fundatie din bolovani de piatra legati cu ciment. Aceasta are forma de nava, fara turla. Spatiul din interior este compartimentat in Altar, naos, pronaos si pridvor inchis.

Sfantul Altarul este luminat de o fereastra mare la est si una mica la proscomidiar, spre nord. Catapeteasma din lemn de tei, poleita cu bronz, este pictata de un anonim. Peretii bisericii nu au pictura, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn.

Sistemul de boltire, in stransa legatura cu conceptia spatiala a bisericii corabie, pune in valoare tampla monumentala din lemn sculptat si aurit, adevarata capodopera a artei din epoca post-brancoveneasca. Executia decorului si a scenelor religioase, laolalta cu armonia si echilibrul cromatic, confera iconostasului de la Valea Neagra un larg respiro de tampla dintr-o biserica domneasca, precum si dovada starii economice si sociale de exceptie a Tarii Vrancei din acea perioada, premergatoare incercarii de cotropire a obstii sale confederale de catre boierul Iordache Roset Roznoveanu.

Biserica nu are decoratii in interior-tocmai pentru a pune in evidenta catapeteasma sculptata in lemn. In cadrul ansamblului se disting usile imparatesti, pictura icoanelor lucrate in culori vii, bine executate portretistic.

Naosul, mult mai spatios decat pronaosul, primeste lumina de la o fereastra din sud si o alta din nord. Acesta se separa de pronaos printr-un perete din scandura care coboara de la bolta pana la aproape trei metri de pardoseala si prin cei doi stalpi laterali cuprinsi in zid.

Pronaosul bisericii are numai o fereastra pe zidul din sud. Pridvorul are cate o fereastra la sud si nord si cate una de o parte si alta a usii. Toate ferestrele din biserica sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, peste ele suprapunandu-se ferestre mici, terminate in arc. Intre ferestre sunt grilaje metalice.

Alegerea intrarii in biserica dinspre vest, pe aceeasi orientare cu bolta clopotnitei impozante din piatra si din lemn din fata schitului, pe unde patrundeau credinciosii, este in deplina concordanta cu prestigiul si rostul asezamantului in viata comnitatii vrancene.

Usa de intrare, fixata in peretele din vest, este din lemn de brad, cu grilaj metalic la exterior. Din pridvor in pronaos se intra pe o usa de brad intr-un canat, cu geam in partea superioara. Peretii, in interior si exterior, sunt captusiti cu scandura de brad vopsita. Pardoseala este de brad, iar biserica este acoperita cu sindrila.

De la poarta de intrare in incinta manastirii si pana la clopotnita este o alee de 60 de metri lungime, cu brazi pe ambele parti. Clopotnita, situata la 15 metri sud-vest de Sfantul Altar, este o constructie inalta, cu trei etaje. La parter este din piatra si ciment, etajele din lemn. Primele doua etaje sunt de forma patrata, etajul al treilea fiind de forma octogonala. Aceasta este acoperita cu sindrila.

Cladirea pentru staretie este construita la 20 de metri in fata pridvorului, fiind acoperita cu sindrila. La 20 de metri sud de biserica sunt alte trei mici cladiri: case taranesti acoperite cu sindrila. La nord-est de biserica este o mica cladire pentru chilii, iar la nord de aceasta este cladirea noua din lemn, numai parter cu cerdac, acoperita cu tabla zincata. In aceasta cladire sunt chilii, trapeza, bucataria si camere pentru credinciosii care innopteaza la manastire.

Manastirea Valea Neagra - icoana Maicii Domnului

Icoana Sfintei, reprezentand-o pe Maica Domnului si pruncul Iisus este o ilustrare a imbinarii iconografice aleHodighitriei si Eleusei. Desi cronologic apartine aceleiasi perioade cu iconostasul, expresia trista, combinata cu tandretea de pe chipul Mariei indica opera unui alt mester, activ probabil la Poiana Marului, de unde traditia spune ca au purtat-o pana la Valea Neagra primii calugari stabiliti aici.

Minunile savarsite au facut si fac din aceasta icoana opbiectul veneratiei constante a vrancenilor, dovada fiind, pe langa pretioasa ferecatura din argint din secolul al XIX-lea, numeroasele salbe din aur si argint care erau atarnate inainte de razboi.

• Schitul Soveja se pregateste pentru Uniunea Europeana
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae Nou - Focsani
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Brazi
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Pelerinaj turistico-religios in Vrancea
  Publicat in : Pelerinaje