Pe baza documentelor de arhiva, dateaza din anul 1500, cand domnitorul Tarii Romanesti era Radu cel Mare (1495-1508), hotararea infiintarii acesteia fiind luata in cadrul sinodului mixt, prezidat de fostul Patriarh ecumenic Nifon.

Potrivit , o Episcopie nu poate fiinta fara sa aiba o biserica pentru oficierea sfintelor slujbe. Asa ca parerile unor istorici cum ca pana in anul 1649, cand s-a zidit actuala Catedrala din Buzau, episco­pii de Buzau stateau fie la Targoviste, fie la Menedic (Vintila-Voda) nu pot fi reale.

         

De altfel, pisania bisericii-catedrala actuale, ase­zata cu prilejul renovarii din anul 1834, mentioneaza: "Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica s-a zidit din temelie de raposatul intru fericire , leat (anul) 1649, dupa ce mai intaia au daramat din temelie pe cea veche, facuta de stramosii nostri, arsa si stricata de navalirile varvaricesti."

Episcopia Buzaului, ca oricare alta unitate admi­nistrativa eclesiastica de acelasi rang, desi din punct de vedere canonic are regim de manastire, dispune de un centru Eparhial, in a carui componenta intra: catedrala, paraclisul episcopal, palatul episco­pal - resedinta ierarhului, cladirea Seminarului Teologic, muzeul, clopotnita, biblioteca si Can­celaria episcopala, precum si chilii.

De la infiintarea ei si pana astazi, la carma Sfintei Episcopii a Buzaului s-au perindat 39 de episcopi, majoritatea dovedindu-se adevarati slujitori ai lui Dumnezeu prin slujirea oamenilor, vrednici gospo­dari, dar si fauritori de istorie si cultura romaneasca.

Episcopia Bu­zaului, avand sub jurisdictia sa biseri­ceasca judetele Buzau si Vrancea, este alcatuita din 487 parohii (unde activeaza peste 450 preoti) grupate fn cinci protopopiate: Buzau, Focsani, Ramnicu Sarat, Panciu si Patarlagele.

De-a lungul vremii, viata cultural-bisericeasca in Episcopia Buzaului a fost de o intensitate si im­portanta deosebite, caci primele scoli au functionat pe langa biserici, cartile de slujba fiind primele ma­nuale, iar primele tiparituri au fost rezultatul oste­nelilor slujitorilor Bisericii neamului.

Cele mai vechi scoli cu specific bisericesc si care au functionat pe langa Episcopia Buzaului au fost scolile de gramatici, unde s-au predat notiuni de scriere, citire, aritmetica, biblice si de catehism. Pentru instruirea si formarea duhovniceasca a ca­lugarilor, multa vreme au functionat si scolile mo­nahale la urmatoarele manastiri si schituri: Dalhauti, Ratesti, Nifon, Cotesti, Cislau s.a.

Catedrala Episcopiei de Buzau si Vrancea

Actuala catedrala episcopala este, dupa cum aminteam mai inainte, ctitoria voievodului Tarii Romanesti, Matei Basarab (1632-1654) si are drept hram praznicul (15 august). Datorita cutremurelor si patinei timpului, de-a lun­gul vremii, a suferit mai multe transformari, cele mai importante in vremea arhipastoririi episcopului Chesarie (1825-1846).

Pictura din interior, si ea restaurata in mai multe randuri, a fost executata in tehnica "fresco", stil neo­clasic, de pitarul Nicolae Teodorescu, conducatorul scolii de zugravi de la Epis­copie -, ajutat de nepotul dinspre sotie, Gheorghe Tattarescu. Deosebit de valoroasa este si pictura de pe cata­peteasma, executata pe foita de aur de acelasi N. Teodorescu.

Prin grija episcopului Antim Angelescu al Buzaului si cu fonduri provenite din averea eparhiei, pictura bisericii a fost renovata in 1949, lucrarea fiind executata de pictorii Titel Benea din Buzau si C. Mihalcea din Bucuresti. Biserica a fost redeschisa la 9 octombrie 1949, sub arhipastorirea . In anul 1999 au inceput noi lucrari de renovare a constructiei.

Biserica episcopala, construita din caramida, are ziduri groase si este in forma de cruce. Exteriorul reprezinta forma initiala a cladirii, care i-a fost redata in urma lucrarilor de renovare efec­tuate intre anii 1939-1942. Are o turla mare pe naos si doua turle pe pronaos, sustinute de o arcada rezemata pe doua coloane foarte mari. Usa de la intrarea in pronaos este din lemn sculptat. Foarte frumoasa sculptura are catapeteasma, scaunul episcopal si amvonul.

Naosul se delimiteaza de pronaos printr-o arcada puternica. Are un pridvor foarte mic, usa de la intrare avand in sculptura pe . In pronaos este si un balcon pentru cor. In fata coloanelor din pronaos sunt doua icoane mari cu suporturile si ramele foarte frumos sculptate. In stanga este Fecioara Maria cu Fiul, in dreapta este Iisus Hristos.

Zidurile exterioare sunt din caramida aparenta. Sunt inconjurate de un brau median care are deasupra si sub el randuri de caramida asezata pe muchie incastrata in zid. Acoperisul este din tabla galvanizata. Clopotnita face corp comun cu o cladire din stanga bisericii, in gang clopotnita este foarte frumos pictata.

Paraclisul episcopal din Buzau

Paraclisul episco­pal actual dateaza din anul 1841, fiind ridicat pe locul altuia mai vechi, daramat de cutremurul din 1838, in urma caruia, spun documentele vremii, Episcopia arata ca "niste daramaturi triste".

Datorita unui incendiu care a avut loc in anul 1864, a fost refacut de episcopul Dionisie Romano; dupa terminarea lucrarilor de reparatii, acesta a dorit din toata inima ca pictura sa fie executata de inegalabilul Nicolae Grigorescu (1838-1907). Grigorescu a venit la Buzau, si-a luat datele necesare, urmand sa inceapa lucrul, dar moartea prematura a episcopului Dionisie a facut ca pictura sa se execute abia in anul 1882, de Dimitrie Teodorescu, si el stralu­cit elev al scolii de zugravi de la Buzau.

Catapeteasma, lucrata din lemn, se aseamana cu cea din catedrala, iar pictura icoanelor de pe ea pare a fi opera lui N. Teodorescu. Mozaicurile exterioare, reprezentand pe (hramul para­clisului), Sfintii Apostoli Petru si Pavel s.a., au fost realizate in anul 1884, in vremea arhipastoririi Prea Sfintitului Episcop Epifanie.

In general, paraclisul serveste ca lacas de cult pentru practica liturgica a elevilor seminaristi si a scolii de cantareti bisericesti, cat si pentru oficierea serviciilor religioase prilejuite de serbarea hramului scolii (, 30 ianuarie), inceputul si fncheierea anului scolar s.a.

Palatul episcopal din Buzau

Palatul episcopal dateaza din anul 1844, fiind ridicat deasupra unei pivnite mari - de arhitectura brancoveneasca, in prezent transformata intr-o ma­reata sala de receptie, in urma lucrarilor de restaurare dintre anii 1982-1986; se cre­de ca actualul pa­lat a fost zidit pe locul altuia mai vechi, probabil din vremea lui Matei Basarab. In urma renova­rilor efectuate in perioada sus-mentionata, s-a revenit si la foisorul de stil brancovenesc, care flancheaza cladirea palatului pe latura de est.

In sala de la intrarea in palat exista mai multe ta­blouri, realizate fn anul 1964, de pictorul Paul Atanasiu, care infatiseaza momente importante privind trecutul bisericesc, cultural si istoric al Episcopiei Buzaului. Fiind locuinta de serviciu a ierarhului, palatul episcopal nu poate fi vizitat de turisti.

Seminarul Teologic din Buzau

Localul Se­minarului (con­structia veche) este o cladire rea­lizata in stil neo­clasic, constitu­ind un important monument de ar­hitectura din tara noastra. Cladirea a fost realizata din initiativa episcopului Chesarie si s-a inaugurat in mai 1838. Prin vremuri si vremi, aceasta constructie poarta cu sine un dublu mesaj istoric: originea poporului roman si Unirea Principatelor Romane (1859), ambele motivate de faptul ca pe peretele de est al cladirii se pot vedea (deasupra ferestrelor de la parter) capete de daci si romani, iar deasupra ferestrelor de la etaj stemele celor doua provincii romanesti (Moldova si Tara Romaneasca).

Pe frontonulde la intrare se poate citi urmatoarea inscriptie, cu litere chirilice: "Spre slava lui Dum­nezeu si luminarea clerului, Episcopul Chir Chesarie au ridicat din temelie acest seminarion in zilele prea luminatului nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voievod, leat (anul) 1838, Maiu, intaiu."

De mentionat si faptul ca, atunci cand a fost scoa­sa piatra, din dealul Istrita, pentru aceasta construc­tie, s-a descoperit importantul tezaur "Closca cu puii de aur". In aceasta cladire isi desfasoara cursurile elevii se­minaristi si viitorii cantareti bisericesti.

Scoala de Cantareti Bisericesti din Buzau

Scoala de cantareti bisericesti a luat fiinta la Buzau in anul 1893; de atunci si pana astazi, chiar daca a avut mai multe intreruperi, a dat Bisericii nu­merosi dascali de strana, unii dintre ei devenind re­marcabile personalitati in domeniu: arhiereul Teofil Ionescu, profesorul si compozitorul Ion Croitoru, cantaretul de muzica populara Stefan Lazarescu s.a.

           

Cea mai impor­tanta scoala din Eparhie ramane, insa, Seminarul Teologic "Episco­pul Chesarie", care si-a fnceput activitatea in anul 1836. Vreme de peste un secol si jumatate, aceasta oaza de teologie a pregatit generatii de slujitori. Dupa cum am amintit mai inainte, cladirea seminarului a fost inaugurata la 1 mai 1838. Ctitorul seminarului, episcopul Chesarie, indemna pe elevii scolii "sa se ingrijeasca din toata inima sa fie preoti huni, preoti imbunatatiti, preoti invatati, preoti cu frica lui Dumnezeu, folositori poporului, folositori Patriei."

Intreaga activitate a acestei prestigioase scoli se imparte in trei perioade: 1836-1893; 1914-1948 (cu intrerupere fn anii 1916-1917) si din 1954 pana in prezent. Dupa Decembrie 1989, asemenea tuturor seminarelor din tara, si Seminarul Teologic "Episcopul Che­sarie" din Buzau, precum si Scoala de cantareti bise­ricesti (ambele numarand in anul scolar 1994-1995, circa 300 elevi) au intrat in reteaua invatamantului de stat, in programa analitica fiind prevazute ore si pentru disciplinele umaniste si stiintifice de baza.

Muzeul episcopal din Buzau

Continuand prezentarea principalelor obiec­tive, mentionam ca la intrarea in incinta Episcopiei, pe partea dreapta, se afla cladirea ce adaposteste Muzeul episcopal (Colectia de arta veche biseri­ceasca), infiintat in anul 1965 de vrednicul episcop Dr. Antim Angelescu.

Desi nu exista spatiu suficient, majoritatea obiec­telor fiind depozitate in incaperile de la subsol, in muzeu se afla expuse cele mai importante si repre­zentative obiecte de cult si bisericesti ale Eparhiei din secolele XVI-XVIII: icoane, carti de cult si cu continut religios, sfinte vase, sfinte cruci, usi im­paratesti s.a. Ele confirma iscusinta artistica a celor care le-au realizat si, totodata, probeaza vechimea si continuitatea Ortodoxiei pe aceste meleaguri.

Clopotnita catedralei episcopale din Buzau

Clopotnita, con­struita din caramida si lemn, este o cladire mo­numentala, cu o arhitec­tura specifica secolului al XVII-lea; adaposteste trei clopote, dintre care unul din anul 1776. In vremea arhipastoririi la Buzau a P.S. Dr. Anto­nie Plamadeala (1980-1982), peretii si bolta ce mar­cheaza spatiul prin care se intra in curtea catedralei au fost pictate cu figuri de ierarhi de seama ai Buzau­lui si domnitori ale caror nume se leaga de trecutul istoric al Eparhiei.

Pe peretele din stanga clopotnitei, latura de sud, se afla o placa de bronz pe care sunt inscrise urmatoarele cuvinte: "1819-1852. In aceasta cladire a po­posit marele revolutionar si istoric Nicolae Balcescu, in anul 1843, pentru a cerceta fosta biblioteca documen­tara a Episcopiei si a revenit la 22 iunie 1848, luand masuri energice pentru reusita Revolutiei."

           

• Episcopia Buzaului si Vrancei
  Publicat in : Mitropolia Munteniei si Dobrogei
• IPS Epifanie, arhiepiscopul Buzaului si Vrancei
  Publicat in : Organizare B.O.R.