Avand intaia atestare la 17 noiembrie 1431, intr-un hrisov al voievodului Alexandru-Aldea, Alexenii sunt una dintre cele mai vechi asezari ale Tarii Romanesti. Asa cum o dovedesc hrisoave din veacul al XVI-lea, inceputurile acestui sat, cel mai vechi de pe teritoriul ialomitean cu numele pastrat pana astazi, coboara pana in vremea "descalecatului", atestandu-se existenta sa sigura din vremea lui Dan I-ul si a marelui Mircea voievod. Sat domnesc, apoi manastiresc, cu unele parti de mosie apartinand unor mosneni locali, apoi unor mari boieri din veacurile al XVI-lea si al XVlI-lea, precum Lupu logofatul ori marele ban Ghiorma Alexeanu, asezarea de la Alexeni a cunoscut o intensa viata spirituala inca de la inceputurile sale. Este de crezut ca din veacul al XV-lea, cand mosia Alexenilor ajunsese in stapanirea insemnatei comunitati de la Dealu, se va fi aratat o grija pentru nevoile de cult ale comunitatii locale. Ca si in alte parti, mosie manastireasca fiind si cu padure aproape, este probabil sa fi existat o biserica de lemn la Alexeni inca din acele vremuri. Cu certitudine, un lacas exista la anul 1700, cand apare infatisat pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino; la sfarsitul veacului al XVIII-lea, existenta unei biserici in Alexeni era consemnata pe mai multe harti straine infatisand Tara Romaneasca.

La anul 1815, paharnicul Barbu Slatineanu, devenit prin casatorie proprietar al mosiei Alexenilor, ridica prima biserica din zid stiuta sigur. Potrivit traditiei locale si unor urme, o biserica veche se afla pe locul unde se pastreaza vechiul cimitir al satului, cu mai multe cruci de secol XIX.

In anii interbelici, data fiind insemnatatea comunitatii locale si nevoile sale de cult, s-a hotarat ridicarea unui alt lacas. Aflata in centrul de astazi al localitatii, biserica Sfantul Nicolae din Alexeni a fost ridicata intre anii 1936-1938 de comunitatea locala in frunte cu preotul Andrei Negulescu, contributia financiara cea mai insemnata avand-o Sanda Ghica-Filitti, in posesia careia se afla atunci cea mai mare parte a mosiei Alexenilor. Arhitect a fost Constantin Naumescu, iar pictorii care au lucrat la zugravirea interiorului, intre anii 1939-1956 au fost Vasile Rudeanu si Costica Selaru.

Edificiul se prezinta astazi drept unul dintre cele mai impunatoare monumente religioase din cuprinsul judetului Ialomita. Cu un plan trilobat, avand trei turle, dintre care cea mare incununeaza naosul, iar celelalte doua pronaosul, biserica are un stil neoromanesc, fiind asemanatoare ca imagine cu mai celebra catedrala a Reintregirii din Alba-lulia. Realizat din caramida, edificiul are patru incaperi, anume pridvorul deschis, pronaosul, naosul si altarul. Pridvorul prezinta patru coloane cilindrice, care sustin acoperisul si frontonul; deasupra intrarii propriu-zise in lacas, acolo unde ar fi trebuit sa fie dispusa pisania, fost fixata o placa de marmura, nescrisa. Singura pisanie existenta astazi in biserica se afla in pronaos, deasupra intrarii, textul pictat fiind in legatura doar cu incheierea zugravirii interiorului: "CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU S-A INCEPUT PICTURA ACESTEI SFINTE BISERICI IN ANUL DE LA HRISTOS 1939, DE CATRE PICTORUL VASILE RUDEANU, AJUTAT DE PICTORUL COSTICA SELARU SI S-A TERMINAT IN ANUL 1956".

Naosul are abside catre miazazi si catre miazanoapte si este separat de altar orului, destul de bine pastrata, a fost realizata in stil neobizantin, in tehnica fresco.

In dreapta intrarii, in naos, este infatisat P.F. Justinian, patriarhul Romaniei, in vremea caruia s-a sfarsit pictarea bisericii. Lipsesc tablouri votive ale ctitorilor bisericii, Barbu Slatineanu si familia Filitti. Interiorul infatiseaza pictura intr-o stare destul de buna, dar nu se mai pastreaza astazi odoarele de odinioara, cu care familiile Slatineanu si Filitti inzestrasera biserica: Epitaful cu fir de aur, icoanele din veacurile al XVIII-lea si al XlX-lea (unele cu ferecatura din argint), cartile sfinte din prima jumatate a veacului al XlX-lea s.a.

Exteriorul bisericii este tencuit si zugravit in culoarea crem. Ca element original se remarca la exterior un brau realizat aproape de acoperisul din tabla. intre acesta din urma si brau sunt dispuse nise nepictate.

Constructie impresionanta, biserica din Alexeni ramane pana astazi monumentul de referinta al unei dintre cele mai vechi comunitati satesti de pe Ialomita de jos si din intreg arealul romanesc dintre Carpati si Dunare.

Prof. Stefan GRIGORESCU

Baraganul Ortodox

• Biserica din Jilavele
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae - Clinceni
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Nasterea Maicii Domnului - Schitul Turbati
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae - Moara Domneasca
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania