Basilica Sfantul Apolinarie din Classe, important monument de arta bizantina, se afla in apropiere de Ravenna, Italia. Impreuna cu alte sapte monumente antice din Ravenna, aceasta basilica se afla inscrisa pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Biserica din Ravenna a fost intemeiata de Sfantul Apolinarie, unul dintre ucenicii Sfantului Apostol Petru. Orasul si Biserica din Ravenna erau foarte importante pentru Imperiul Roman, datorita portului Classe, construit de imparatul Augustus, ca principal port roman la Marea Adriatica.

Basilica Sfantul Apolinarie - Classe

Actuala basilica, o impresionanta structura din caramida, a fost construita la inceputul secolului al VI-lea, in timpul episcopului Ursicinus (533-536), cu ajutorul material al bancherului grec Iulian Argentarius. Ea a fost construita in apropierea unui cimitir crestin, langa mormantul Sfantului Apolinarie, pe locul unui vechi templu pagan. In zidurile ei se gasesc mai multe lespezi funerare antice, unele dintre ele fiind de origine pagana.

Basilica din Classe a fost sfintita in ziua de 9 mai 549, de catre episcopul Maximian, fiind inchinata Sfantului Apolinarie, primul episcop din Ravenna si Classe. Aceasta biserica este contemporana cu Basilica Sfantul Vitalie, din Ravenna. Pridvorul si cladirea adiacenta au fost construite mai tarziu, ca si turnul cel mare, care dateaza din secolul al IX-lea.

In anul 856, cinstitele Moaste ale Sfantului Apolinarie au fost luate din acest loc si duse in Basilica Sfantul Apolinarie Nuovo, din Ravenna.

In interior, basilica se prezinta sub forma de nava, avand doua absile longitudinale. In mijlocul navei se afla un mic altar antic, ridicat chiar pe locul in care a fost martirizat Sfantul Apolinarie. In capatul de rasarit al bisericii este amenajat un Altar impresionant, de o parte si de alta avand cate o capela.

De o parte si de alta a naosului se afla douazeci si patru de coloane din marmura. Capitelurile acestora se prezinta sub forma unor frunze batute de vant. Frescele laterale, datand din secolul al XVIII-lea, ii infatiseaza pe unii dintre arhiepiscopii de Ravenna.

Peretii laterali sunt tencuiti, insa, initial, ei au fost acoperiti cu mozaicuri deosebite. Se crede ca aceste mozaicuri laterale au fost stricate de venetieni, in anul 1449. Din fericire, s-au pastrat mozaicurile originale care imbraca bolta si absida Sfantului Altar.

In partea de sus a arcului triumfal, deasupra Sfantului Altar, intr-un medalion, este infatisat Iisus Hristos. Pe laterale, pe valurile marii, sunt infatisate cele patru simboluri ale Evanghelistilor: vulturul (Sfantul Ioan), ingerul (Sfantul Matei), leul (Sfantul Marcu) si taurul (Sfantul Luca). Dedesubt sunt asezati doisprezece miei, simbolizandu-i pe cei doisprezece Apostoli.

Mozaicurile din absida dateaza din secolul al VI-lea. Ele pot fi impartite in doua registre. In cel superior este zugravita o Sfanta Cruce, pe un fundal de cer albastru, avand in mijloc chipul lui Hristos; deasupra ei, mana Tatalui coboara din cer, binecuvantand; pe cerul auriu, de o parte si de alta a Crucii, sunt infatisati Prorocii Moise si Ilie; cei trei miei de mai jos ii simbolizeaza pe Sfintii Petru, Iacov si Ioan, facandu-se trimitere spre momentul Schimbarii la Fata, de pe Muntele Tabor.

In registrul inferior este infatisata o vale inverzita, cu pietre, arbusti, plante si pasari. In centru sta Sfantul Apolinarie, rugandu-se lui Dumnezeu cu mainile ridicate, spre a avea mila de poporul cel dreptcredincios. Poporul este infatisat sub forma a doisprezece miei albi.

In spatiile dintre ferestrele Sfantului Altar sunt infatisati cei patru episcopi care au construit marile basilici din Ravenna: Severus (pe la 343), Ursus (mort in 429), Ecclesius (521-532) si Ursicinus (533-536), fiecare avand in mana cate o Sfanta Evanghelie. In cele doua panouri de pe laturile arcului sunt reprezentati Arhanghelii Mihail si Gavriil, ca niste purtatori de stindarde ai Cerului; ei tin in maini cate o ripida cu tripla aclamatie greceasca "Sfant!", intru cinstirea lui Dumnezeu.

In a doua jumatate a secolului al VII-lea, in vremea arhiepiscopului Reparatus (671-677), au fost executate pe laturile absidei doua tablouri imitate dupa cele din San Vitale, dar de un stil si un colorit incomparabil mai sarace, care infatiseaza, la sud, adunate in jurul aceleiasi mese, cele trei jertfe ale lui Abel, Melhisedec si Avraam, iar la nord, dupa modelul lui Iustinian si Maximian, pe imparatul Constant al IV-lea Pogonatul (668-685), cu fratii sai, Heraclius si Tiberiu, dandu-i viitorului arhiepiscop al Ravennei, Reparatus, privilegiile autocefaliei, in prezenta arhiepiscopului Maurus.

Temele alese fac trimitere directa la lupta impotriva ereziei ariene, prin reprezentarea celor doua firi ale Mantuitorului, cea divina si cea umana. Asezarea Sfantului Apolinarie in centru, intre Sfintii Apostoli, se dorea o intarire a scaunului episcopal din Ravenna, ca infiintat de unul dintre ucenicii Apostolilor.

Tot sub arhiepiscopul Reparatus s-ar parea ca au fost realizate mozaicurile din partea superioara a arcului de triumf. Sus, intr-un registru lung, un medalion cuprinzand bustul lui Hristos matur, este inconjurat de simbolurile celor patru evanghelisti. Ceva mai jos, in extreme, doua grupuri de cate sase oi, inchipuindu-i pe Apostoli, ies din simbolicele cetati Ierusalim si Betleem, pentru ca sa urce coasta muntelui in directia bustului lui Hristos.

Desenul este mai rigid si mai apasat, coloritul mai stins decat in mozaicurile mai vechi ale concei. Cuburile mici de sticla, mai ales la fondul galben al medalionului central, au fost inlocuite, nu o data, cu pietre colorate. In sfarsit, cele doua busturi ale evanghelistilor, Sfantul Matei la nord si, fara indoiala, sfantul Luca la sud, ar data doar din secolul al X-lea sau al XI-lea, poate chiar din secolul al XII-lea.

Initial, podeaua basilicii a fost in intregime acoperita cu mozaic. Astazi, numai un mic fragment se mai pastreaza, intr-o laterala a absidei drepte. Acest fragment pastreaza un fel de pisanie, amintindu-se faptul ca lucrarea a fost sponsorizata de Gautentia si Felix. Un alt fragment din mozaic, descoperit in anul 1953, se afla tot in absida dreapta.

Pe langa peretii basilicii sunt asezate numeroase sarcofage din piatra, datand din secole diferite. Un studiu atent al acestora infatiseaza evolutia artei funerare, de-a lungul secolelor V-VIII. De la reprezentarea unor persoane umane, pe sarcofagele romane, la simbolurile crestine, de pe sarcofagele bizantine, si la motivele geometrice ale ultimelor morminte.

Iulian Predescu

• Elemente din cultul mozaic in cultul crestin
  Publicat in : Viata liturgica
• Harta in mozaic din Madaba
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica din secolul al V-lea, descoperita in Tara Sfanta
  Publicat in : Religie
• Sfanta Manastire Dionisiu
  Publicat in : Biserica in lume