Catedrala Salisbury

Catedrala Salisbury este unica printre catedralele medievale din Anglia, fiind construita in intregime pe durata unui secol, fara adaugiri ulterioare. Cladirea in sine este remarcabila, fiind o marturie a credintei si a iscusintei mesterilor care au ridicat-o.

 

Insa aceasta este mai mult decat un monument istoric. Catedrala este biserica diocezei din Salisbury, car si biserica mama a mai multor biserici parohiale din Wiltshire si Dorset. Aceasta este un centru de pelerinaj pentru sute de mii de vizitatori anual. In fiecare zi, aici au loc slujbe, lucru neincetat timp de secole, prin urmare, aceasta este si un veritabil loc de rugaciune.

Catedrala este cea mai inalta biserica cu spira din intreaga Anglie, avand cea mai lata curte interioara dintre toate, cat si una dintre cele patru copii originale ale Magnei Carta. Desi este cunoscuta drept Catedrala Salisbury, numele oficial al acesteia este Catedrala Sfintei Maria.

Ridicarea catedralei a inceput in momentul in care episcopia a fost mutate in Salisburg din Old Sarum, in anul 1220, in timpul lui Richard Poore. Daorita nivelului ridicat al solului, cladirea a fost ridicata pe o temelie de doar doi metri, pana in anul 1258 nava, transeptele si corul fiind deja terminate.

Fatada vestica a fost terminata pana in anul 1265. Curtea interioara si casa parohiala au fost terminate in jurul anului 1280. Datorita faptului ca biserica a fost ridicata in doar 38 de ani, Catedrala Salisbury prezinta un singur stil arhitectural de baza, si anume, goticul englez timpuriu.

Singura parte esentiala a catedralei, construita putin mai tarziu, este curtea interioara, casa parohiala, turnul si spira acesteia, care, de la inaltimea de 123 de metri, domina linia orizontului inca din anul 1320.

Cu toate ca spira prezinta punctul de maxima atractie al catedralei, s-a dovedit totusi ca aceasta poate produce si unele nemultumiri. Impreuna cu turnul, aceasta adauga catedralei o greutate de 6.500 de tone. Fara adaugarea de centuri, arce de rezistenta si tije metalice in secolele urmatoare ridicarii ei, aceasta ar fi avut soarta altor spire asemanatoare, care s-au prabusit. Spira din Salisbury este cea mai inalta spira din lume construita inainte de 1400 si care a supravietuit.

Schimbari esentiale au fost facute catedralei in anul 1790, de catre arhitectul James Wyatt, incluzand modificarea altarului original si demolarea turnului clopotnita care se afla la o distanta de aproximativ 100 de metri nord vest de cladirea principale.

Catedrala din Salisbury este una dintre singurele trei catedrale care duc lipsa de sunetele clopotelor, celelalte doua fiind Catedrala Norwich si Catedrala Ely.

Catedrala este subiectul faimoaselor picturi ale lui John Constable. Imaginea infatisata in lucrarea sa este aproape identica cu imaginea acesteia de peste doua secole. Catedrala mai este si subiect de carte, formand esenta cartii Spira a lui William Golding.

Casa parohiala este deosebita prin forma ei octogonala si prin pilastrii centrali cu frize medievale. Frizele inconjoara intregul interior, pe deasupra coloanelor, infatisand scene si istorii din cartile Facere si Iesire, incluzand scenele cu Adam si Eva, Noah, Turnul Babel, Abraham, Isaac si Iacob.

Aceasta detine si cea mai bine pastrata copie originala a actului Magna Carta. Aceasta copie a ajuns la Salisbury multumita lui Elias din Dereham, care a fost prezent la Runnymede in anul 1215, si care a primit sarcina de a imprastia copiile originale. Mai tarziu, Elias a devenit canonist la Salisbury, supraveghind constructiile acesteia.

Catedrala mai detine si un ceas care dateaza din-nainte de 1386, fiind considerat probabil cel mai vechi ceas functional aflat in existenta. Ceasul nu are fatada, caci, precum toate ceasurile din acea perioada, anuntau orele prin batai de clopot. La inceput acesta era localizat in turnul clopotnita care a fost demolet in anul 1792. Ceasul a fost reparat si reconditionat in anul 1956.

• Catedrala Lichfield
  Publicat in : Biserica in lume