Catedrala Sfintei Inimi din Bendigo

Catedrala Sfintei Inimi este principala catedrala catolica din orasul Bendigo si din dioceza Sandhurst. Este situata pe un loc inalt, pe marginea drumului ce intra in Bendigo dinspre Melbourne.

Catedrala a fost construita in doua etape. Prima etapa, care cuprinde ridicarea navei si a absidelor, a inceput in septembrie 1901. A urmat apoi o perioada lunga, pana in anul 1954, cand lucrarile au incetat. A doua etapa a lucrarilor s-a terminat abia in anul 1977.

Catedrala Sfintei Inimi din Bendiga este una din cele mai mari catedrale ale Australiei si una din principalele atractii turistice ale orasului cu acelasi nume.

Terminarea lucrarilor cat si forma finala a catedralei se datoreaza reverendului Henry Backhaus, primul preot din Bendigo. In conformitate cu rolul sau preotesc, el a fost activ in relatiile interumane si in problemele afacerilor. Intre sosirea sa din 1852 si moartea sa, la 30 de ani mai tarziu, acesta a acumulat o proprietate insemnata. A pus totul in slujba bisericii.

Pana in anul 1874, Bendigo a facut parte din dioceza de Melbourne, insa in acel an, partea nordica a Victoriei a fost separata si transformata in noua dioceza de Sandhurst.

Un preot irlandez, Martin Crane a fost ales drept prim episcop. Cand a ajuns in Bendigo, in anul urmator, acesta a gasit aici o biserica de piatra, inchinata sfantului Kilian, biserica ce va deveni catedrala. Datorita proastei stari a constructiei, aceasta biserica a fos tdarmata in anul 1888. A fost inlocuita cu o structura masiva de lemn.

La inceputul lui 1890, Victoria a fost lovita de o grava criza economica si financiara. In ideea crearii unor locuri de munca, episcopul Crane s-a imbarcat la un proiect indraznet - ridicarea unei catedrale. Dorea sa fie o cladire impresionanta.

Pana in 1882, catedrala s-a aflat intr-un stadiu saracacios, iar ideea de inlocuire cu una impresionanta se lua doar in discutie. Problema a existat pana in iunie 1887, cand episcopul Reville a anuntat ridicarei unei noi biserici in cinstea sfantului Kilian, insa nu va putea fi numita catedrala deoarece fondurile nu permit o asemenea actiune.

In 1895, episcopul Crane a intrunit un grup de arhitecti in privinta realizarii unui proiect. A fost ales un proiect gotic, inaintat de firma Reed Smart si Tappin din Melbourn.

Primaria orasului a fost de acord cu acordarea terenului de care era nevoie. Chiar daca fondurile nu erau pe masura nevoilor, fundatia a fost turnata in intregime.

Fundatia a fost pusa la data de 25 iunie 1897, praznicul Sfintei Inimi a lui Iisus.

La patru ani dupa aceasta, la 28 septembrie 1901, episcopul Reville a consfintit noua catedrala iar a doua zi a fost oficial deschisa de cardinalul Moran, arhiepiscop de Sydney si intaiul episcop in rang din Australia.

A doua etapa de ridicare a catedralei, inceputa in 1953 de catre episcopul Stewart s-a terminat abia in 1977.

Lucrarile nu au inceput decat in october 1955, odata cu sfintirea pietrei de temelie, de catre cardinalul Gilroy de Sydney, intr-o slujba cu 6.000 de participanti.

Planurile au fost revazute si usor modificate. Inceputul lucrarilor a fost supravegheat de catre Alois Melichar, insa implicarea sa a fost scurtata de subita sa moarte. Albert Segafredo a preluat conducerea in 1960 si a dus proiectul la bun sfarsit.

Interiorul catedralei a fost completat si deschis oficial de episcopul Stewart in octombrie 1973.

Turnul si spira au avut nevoie de patru ani pentru a fi ridicate.

In sfarsit, catedrala a fost sfintita si inchinata de catre arhiepiscopul Cahill din Canberra la data de 14 mai 1977 si oficial deschisa de catre cardinalul Freeman din Sydney, in urmatoarea zi.

Stilul catedralei este unul gotic. Arhitectul a fost William Tappin (1854-1905) iar inginerul primei etape a acesteia a fost Thomas Cockram si fiul sau.

Temelia a fost facuta din granit adus din Harcourt, de langa Bendigo. Peretii sunt din piatra adusa din regiunea Geelong. Podeaua este placata cu marmura din Italia, purtand numele renumit Calacatta Vagli. O fereastra mare cu vitralii, facuta de John Hardman ocupa o mare parte din fatada de vest a catedralei.

Din punct de vedere al dimensiunilor, catedrala prezinta urmatoarele cote: lungimea de 75.68 de metri, latimea de 21 de metri si de 43 in dreptul bratelor si inaltimea de 86.64 de metri in spira centrala, 40.53 metri cele doua turnuri si 24 de metri restul cladirii.

Are o suprafata de 2191.58 metri patrati.

• Papa Francisc doreste reformarea conducerii Bisericii Catolice dupa model ortodox
  Publicat in : Editoriale
• Papa, Big Bangul si crestinismul
  Publicat in : Editoriale
• Liiceanu si papa
  Publicat in : Editoriale