Manastirea Zografu

Manastirea Zografu Mareste imaginea.

Manastirea Zografu este una dintre marile manastiri din Sfantul Munte Athos. Fiind asezata in partea nordica a mutelui, intre Manastirea Vatoped si Manastirea Constamonitu, aceasta este puternic fortificata si inconjurata de ziduri inalte. Manastirea este inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, ale carui sfinte icoane, facatoare de minuni, sunt pastrate cu mare evlavie in biserica centrala.

Manastirea Zografu este manastirea bulgarilor, in Sfantul Munte, ea fiind intemeiata undeva pe la sfarsitul secolului al IX-lea si inceputul celui de-al X-lea, de catre trei bulgari veniti din Ohrida. Semnatura manastirii bulgare apare intr-un tipicon al Sfantului Munte, in anul 927, ceea ce intareste ctitoria acesteia in cadrul secolului al IX-lea.

Manastirea Zografu este a noua, in ordinea ierarhica a manastirilor athonite, de-a lungul timpului ea bucurandu-se de ocrotirea unor vestiti imparati bizantini, precum Mihail al VIII-lea Paleologul, Andronic al II-lea si Ioan al V-lea Paleologul. In secolul al XV-lea, manastirea a fost refacuta, in intregime, de Sfantul Stefan cel Mare al Moldovei.

Numele manastirii este luat de la o icoana a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, zugravita in preajma secolelor XIII-XIV. Icoana este numita "Sfantul Gheorghe Zografu" deoarece se crede ca aceasta s-a zugravit singura, prin mijlocire dumnezeiasca. Cuvantul romanesc "zugrav" vine de la grecescul "zograf", care este alcatuit din doua cuvinte: "zoe", care inseamna "viata" si "grafos", care inseamna "scriitor". Astfel, "zugrav" inseamna "scriitor de viata".

Manastirea Zografu - Sfantul Munte Athos

Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea LavraManastirea VatopedManastirea IvironManastirea HilandarManastirea DionisiuManastirea CutlumusManastirea PantocratorManastirea XiropotamuManastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea CaracaluManastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul PavelManastirea Stavronikita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.

Manastirea Zografu din Sfantul Munte Athos - scurt istoric

Prima asezare monahal de la Zografu dateaza din secolul al IX-lea cand, potrivit traditiei locului, trei frati bulgari din Ohrida, anume Moise, Aron si Ioan, au venit in Sfantul Munte si au hotarat sa puna bazele unei manastiri, spre a duce viata retrasa.

Precum lumina nu se poate ascunde sub obroc, asa nici acestia trei nu au ramas multa vreme tainuiti. In scurta vreme, in jurul lor s-au adunat mai multi ucenici. Vazand aceasta, in anul 919, ei vor ridica o micuta biserica, pe actualul loc al Manastirii Zografu.

In legatura cu hramul viitoarei biserici, cei trei frati nu au cazut de acord, caci unul dorea ca biserica sa fie inchinata Maicii Domnului, altul Sfantului Nicolae, iar celalalt, Marelui Mucenic Gheorghe. Pentru a fi pace, ei au hotarat ca Domnul sa aleaga hramul manastirii.

Astfel, ei au luat lemnul pentru icoana hramului si l-au asezat in Sfantul Altar, nepictat si neatins. Incuind biserica, ei au purces la rugaciune de toata noaptea. In noapte, ei au vazut o lumina puternica izvorand din biserica. A doua zi, ei au gasit icoana zugravita in chip minunat, pe fata acesteia fiind minunat infatisat Sfantul Gheorghe. Se spune ca, vreme de trei zile, ei au postit si s-au rugat cu mare putere lui Dumnezeu.

In Evul Mediu, manastirea a fost puternic sustinuta de domnii bulgari, precum Ivan Asan al II-lea si Ivan Alexandru, mai ales ca aceasta era (si este) singura manastire bulgara din Sfantul Munte Athos. Manastirea a fost inzestrata cu pamanturi si de catre domnii bizantini, primul donator fiind Leon al VI-lea cel Intelept. Manastirea a mai fost sprijinita si de catre domnii sarbi.

In anul 1275, manastirea Zografu a fost atacata si distrusa de cruciati, la indemnul imparatului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul. Atacul a dus la martirizarea a 26 de calugari, avand drept singur motiv raspunsul negativ al acestora la cerinta imparatului de a se uni cu Roma "cea eretica", din interese politice.

Din moment ce imparatul nu putea omora calugarii greci, spre a nu ridica poporul impotriva lui, el si-a indreptat furia diavoleasca spre calugarii de alte nationalitati, in mare parte slavi. Astfel, dupa ce au omorat mai multi calugari in manastirile Vatoped, Iviron si alte cateva, trupele catolicilor latini s-au indreptat spre Manastirea Zografu.

Numele martirilor omorati in anul 1275, in Manastirea Zografu, sunt urmatoarele: staretul Toma, alaturi de calugarii Varsanufie, Chiril, Micah, Simon, Ilarion, Iacov, Iov, Ciprian, Sava, Iacov, Martinian, Cozma, Serghie, Pavel, Mina, Ioasaf, Ioanichie, Antonie, Eftimie, Dometian, Partenie, cat si patru mireni. Acestia sunt praznuiti anual, in ziua de 10/23 octombrie.

De-a lungul timpului, Manastirea Zografu s-a bucurat de ocrotirea unor vestiti imparati bizantini, precum Mihail al VIII-lea Paleologul, Andronic al II-lea si Ioan al V-lea Paleologul.

Manastirea Zografu s-a bucurat de sprijin si din partea Tarilor Romane. Mai intai din partea voivodului Alexandru cel Bun, iar mai apoi din partea lui Alexandru Aldea. Din pomelnicul manastirii reiese ca si Petru Rares, Alexandru Lapusneanul si Ieremia Movila au ctitorit aici, dimpreuna cu domnita Ruxandra, sotia Lapusneanului. Neagoe Basarab, Radu cel Mare si Vintila Voda, Aron Voda, Miron Barnovski si Vasile Lupu au ajutat si ei.

Insa cel mai de seama ctitor roman la Zografu ramane Sfantul Sfantul Stefan cel Mare, care o numea "manastirea sa din Sfantul Munte", fapt confirmat de calugarul Isaia de la Hilandar, care spunea, la anul 1489, ca Zografu a fost infiintata de Sfantul Stefan cel Mare al Moldovei.

Manastirea Zografu a fost reintemeiata, practic in intregime, in secolul al XV-lea, de Sfantul Stefan cel Mare al Moldovei. Turnul clopotnita si arsanaua manastirii, corpul de chilii, trapeza, incinta, biserica si pictura acesteia sunt refacute de Sfantul Stefan cel Mare. Sfantul Stefan cel Mare a iubit atat de mult manastirea athonita Zografu, incat adesea a numit-o "a noastra manastire". Daniile sfantului catre aceasta au fost nenumarate, chipul sau fiind zugravit inca si astazi in biserica cea mare a manastirii.

Donatiile voievodului moldovean insa nu s-au oprit aici. Manastirile Vatopedu, Grigoriu, Costamonitu, Sfantul Pavel s-au bucurat si ele de daruri consistente, dovada fiind pisaniile si reprezentarile lui de aici, in calitate de ctitor. Grija si atentia deosebita de care s-au bucurat manastirile athonite din parte sfantului voievod au facut ca ele sa supravietuiasca peste veacuri, viata monahala sa progreseze, iar pomenirea Sfantului Stefan cel Mare, ctitorul a carui sfintenie este astfel confirmata, inca o data, si de sensibilitatea lui fata de necazurile si greutatile in care se aflau in acele vremuri aceste vechi focare ale Ortodoxiei, sa rasune neincetat in Muntele Athos.

Manastirea Zografu din Sfantul Munte Athos - arhitectura si tezaurul

In incinta manastirii se afla doua biserici: biserica cea mare, inchinata Sfantului Gheorghe, ctitorita de catre Sfantul Stefan cel Mare, si o alta biserica, mai mica, inchinata Adormirii Maicii Domnului. Arhitectura bisericii centrale este fidela celei athonite, avand mai multe capele si delimitari ale spatiului interior. Chiliile monahale sunt asezate pe mai multe nivele, iar in curte se afla fantana de aghiasma.

Printre cele mai iubite lucruri pastrate in manastire, se numara si icoana Maicii Domnului numita "Imnul Acatist", praznuita anual, in ziua de 10/23 octombrie. Pe langa cele trei icoane, facatoare de minuni, ale Sfantului Gheorghe, in biserica se mai pastreaza si o icoana a Maicii Domnului, numita Epakouousa.

Icoana Sfantului Gheorghe, zugravita in chip minunat, la intemeierea manastirii, pastreaza o mare minune. Pana astazi, pe chipul sfantului, se vede foarte clar un deget de om. Degetul lipit de chipul sfantului este al episcopului Eparhiei de Vodin. Acesta, ajungand in manastirea Zografu, se inchina icoanei Sfantului Gheorghe, insa auzind istoria minunatei zugraviri a acesteia, el nu crezu minunii.

Necrezand nici minunea zugravirii, nici minunile savarsite inaintea icoanei, episcopul cel nebun a atins icoana cu degetul aratator, in chip batjocoritor. In clipa in care degetul a atins icoana, episcopul nu si l-a mai putut deslipi. Nici o metoda nu a fost suficienta spre a desprinde degetul lipit pe icoana. In cele din urma, durerile fiind crancene, degetul trebui a fi taiat. Pana astazi, acesta sta lipit pe icoana.

Biblioteca manastirii bulgare pastreaza inca un numar foarte mare de manuscrise, unele pe pergament, iar altele pe hartie, in limbile greaca, slavona si romana. Manuscrisele grecesti sunt in numar de 126, iar cele slavone sunt in numar de 388, in vreme ce cartile tiparite sunt in jur de 8.000.

Tezaurul manastirii pastreaza inca si alte obiecte de cult, din aur si argint, Evangheliare cu miniaturi si broderii din secolele XI-XVI, precum si un minunat exemplar din Faptele Apostolilor, donat in anul 1463, de Sfantul Voievod Stefan cel Mare.

Dintre donatiile mai de seama, daruite de Sfantul Stefan cel Mare manastirii, le amintim pe urmatoarele: icoana cu Sfantul Gheorghe si Steagul de lupta al Moldovei. Icoana cu Sfantul Gheorghe, precum si steagul de lupta al Moldovei, cusut in fir de aur si argint, avand pe o parte icoana sfantului Gheorghe, iar pe cealalta stema Moldovei, au fost oferite Manastirii Zografu in anul 1502, cu putin timp inainte de adormirea Sfantului Stefan.

In muzeul manastirii se afla si astazi steagul de lupta al Sfantului Stefan cel Mare, cusut in fir de aur si argint, avand pe o parte icoana sfantului Gheorghe, iar pe cealalta stema Moldovei. Pe steagul de lupta, Sfantul Stefan cel Mare a scris: "O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati, bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Pazeste-l pe el neatins in lumea aceasta si in cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca sa Te preamarim in veci. Amin. Si aceasta a facut-o in anul 7008 (1500), in al 43 an al Domniei Sale."

In biserica centrala se afla icoana facatoare de minuni a Sfantului Gheorghe, icoana care l-a insotit pe marele voievod in batalia de la Vaslui si pe care insusi voievodul a trimis-o in dar, Manastirii Zografu, asa cum insusi Sfantul Gheorghe i-a poruncit. Inainte de Batalia de la Vaslui a avut loc o minunata intamplare. Fiindu-i teama de multimea paganilor, crestinii lui fiind cu mult mai putini la numar, Sfantul Stefan cel Mare a facut rugaciune. In noaptea aceea, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe i s-a aratat in vis si i-a zis: "Indrazneste in Domnul si sa nu te temi de aceasta multime, ci in zori aduna ostirile tale, le trimite asupra vrajmasilor lui Hristos, cu glas de trambita si alai. In aceasta vei cunoaste puterea lui Dumnezeu, care acum te ajuta, caci pentru aceasta sunt eu trimis, sa-ti arat cine va birui, si puterea aceasta este mare in tine si lucratoare, si o sa te ajut pe tine in toate bataliile. Tu sa innoiesti manastirea mea pustiita, numita Zografu, care este inMuntele Athos, si trimite acolo icoana mea pe care o ai cu tine."

O a treia icoana a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe care se pastreaza la Manastirea Zografu a venit singura, pe mare, aproape de golful Manastirii Vatoped. Parintii de la Vatoped au dorit-o pentru manastirea lor, precum si celelalte manastiri din zona, care auzisera despre minune.

Neajungand la nici o intelegere, ei hotarara ca Sfantul Gheorghe singur sa isi aleaga manastirea, ei facand numai rugaciune. Astfel, ei asezara icoana pe un catar, lasat liber. Catarul a mers cu icoana pana la Manastirea Zografu, langa care s-a asezat jos si nu s-a mai miscat deloc, murind.

Parintii au luat icoana sfantului si au asezat-o in biserica cea mare a manastirii, ctitorita de Sfantul Stefan cel Mare. A doua zi, icoana nu mai era in biserica, parintii gasind-o pe locul unde se oprise catarul. Luand-o inapoi in manastire, abia peste cateva zile ei intelesesera ca aceasta este voia Sfantului Gheorghe, care de fiecare data aparea in acelasi loc. Astfel, pe acel loc au ridicat parintii o biserica inchinata sfantului.

Manastirea Zografu are opt capele in interiorul zidurilor si alte opt in afara. Pe langa doua ateliere aflate in Careia, manastirea mai are si o Chilie, inchinata Schimbarii la Fata. In ultimii ani, manastirea a fost populata de o obste de numai 15 calugari. Din anul 1845, in manastire au vietuit numai calugari bulgari.

Teodor Danalache

 

Pe aceeaşi temă

23 Aprilie 2019

Vizualizari: 20681

Voteaza:

Manastirea Zografu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE