1. Ieftae Galaaditul era un luptator viteaz. Acesta era fiul unei desfranate care nascuse lui Galaad pe Ieftae.
2. Dar si sotia lui Galaad i-a nascut acestuia fii. Iar daca s-au facut mari, fiii sotiei au izgonit pe Ieftae, zicandu-i: "Tu nu esti mostenitor in casa tatalui nostru, pentru ca esti feciorul alte femei".
3. Atunci Ieftae a fugit de fratii sai si a trait in tinutul Tob. Acolo s-au adunat imprejurul lui Ieftae oameni fara capatai si umblau cu dansul.
4. Dupa catva timp Amonitii s-au ridicat cu razboi impotriva lui Israel.
5. Iar in timpul razboiului Amonitilor cu Israelitii, au venit batranii Galaadului sa ia pe Ieftae din tinutul Tob,
6. Si au zis catre Ieftae: "Vino sa ne fii capetenie si te lupta cu Amonitii".
7. Ieftae insa a zis catre batranii Galaadului: "Oare nu m-ati urat voi si m-ati alungat din casa tatalui meu? La ce ati venit la mine acum, cand sunteti la necaz?"
8. Zis-au batranii Galaadului catre Ieftae: "De aceea am venit acum la tine, ca sa mergi cu noi, sa te lupti cu Amonitii si sa ne fii capetenie noua, tuturor locuitorilor Galaadului".
9. Iar Ieftae a zis catre batranii Galaadului: "Daca ma luati inapoi, ca sa ma lupt cu Amonitii, si daca Domnul imi va da mie izbanda, voi mai ramane eu, oare, capetenie la voi?"
10. Atunci au raspuns batranii Galaadului catre Ieftae: "Domnul sa fie martor intre noi ca vom face cum vei zice tu!"
11. Si s-a dus Ieftae cu batranii Galaadului si poporul l-a pus capetenie si povatuitor al sau. Si a rostit Ieftae toate cuvintele sale inaintea fetei Domnului in Mitpa.
12. Apoi a trimis Ieftae soli la regele Amonitilor sa-i spuna: "Ce ai cu mine de ai venit la mine sa te razboiesti pe pamantul meu?"
13. Iar regele Amonitilor a raspuns solilor lui Ieftae: "Israel, cand venea din Egipt, a luat pamantul meu de la Arnon pana la Iaboc si Iordan. Intoarce-mi-l dara cu pace si ma voi retrage".
14. Si daca s-au intors solii la Ieftae, Ieftae a trimis a doua oara soli la regele Amonitilor,
15. Ca sa-i spuna: "Asa zice Ieftae: Israel n-a luat pamantul Moabitilor, nici pamantul Amonitilor;
16. Caci, cand a venit din Egipt, Israel s-a dus in pustiu catre Marea Rosie si apoi a venit la Cades.
17. De acolo a trimis Israel Ia regele Edomului soli sa-i spuna: "Lasa-ma sa trec prin tara ta". Dar regele Edomului n-a voit sa auda. Si a trimis el si la regele Moabului, dar nici acela n-a ingaduit. De aceea Israel a ramas la Cades.
18. Apoi a plecat in pustiu si a ocolit pamantul Edomului si pamantul Moabului, ajungand la rasaritul lui. Atunci au tabarat dincolo de Arnon, dar n-au intrat in hotarele Moabului, caci Arnonul este hotarul Moabului.
19. De acolo a trimis Israel soli la Sihon, regele Amoreilor, regele Hesbonului si a zis Israel catre el: "Da-ne voie sa trecem prin tara ta la locul nostru!"
20. Dar Sihon nu s-a invoit sa dea drumul lui Israel prin hotarele sale si a adunat Sihon tot poporul sau si a tabarat in Iahta si s-a batut cu Israel.
21. Si a dat Domnul Dumnezeul lui Israel pe Sihon si tot poporul lui in mainile lui Israel si acesta i-a ucis. Apoi a luat Israel de mostenire toata tara Amoreilor, care locuiau in tara aceea.
22. Si atunci au primit ei de mostenire toate hotarele Amoreilor de la Arnon pana la Iaboc si de la pustie pana la Iordan.
23. Si asa Domnul Dumnezeul lui Israel a izgonit pe Amorei de la fata poporului Sau Israel si tu voiesti acum sa-i iei mostenirea lui?
24. Nu stapanesti tu oare ceea ce ti-a dat tie Chemos, dumnezeul tau? Si noi stapanim de asemenea ceea ce ne-a dat de mostenire Domnul Dumnezeul nostru.
25. Oare tu esti mai bun decat Balac, fiul lui Sefor, regele Moabitilor? S-a certat cu el Israel, sau s-a luptat cu el?
26. Israel traieste acum de mai bine de trei sute de ani in Hesbon si in cetatile care tin de el si in Aroer si in toate imprejurimile lui si in toate cetatile din apropierea Arnonului; de ce nu le-ati luat voi in vremea aceea?
27. Eu insa nu sunt vinovat fata de tine; dar tu-mi faci un rau, venind asupra mea cu razboi. Domnul sa fie judecator intre fiii lui Israel si Amoniti!"
28. Dar regele Amonitilor n-a tinut seama de cuvintele lui Ieftae, cu care ii trimisese acesta pe soli la el.
29. Atunci a fost peste Ieftae Duhul Domnului si a strabatut Ieftae pamantul Galaadului si al lui Manase, apoi a ajuns pana la Mitpa Galaadului si de la Mitpa Galaadului a plecat asupra Amonitilor.
30. In acel timp a facut Ieftae fagaduinta Domnului si a zis: "De vei da pe Amoniti in mainile mele,
31. Cand ma voi intoarce biruitor de la Amoniti, oricine va iesi din portile casei mele in intampinarea mea va fi afierosit Domnului si-l voi aduce ardere de tot".
32. Apoi a venit Ieftae la Amoniti sa se bata cu ei si i-a dat Domnul in mainile lui.
33. Si i-a batut cumplit de la Aroer pana spre Minit in douazeci de cetati si pana la Abel-Cheramim si au fost umiliti Amonitii in fata fiilor lui Israel.
34. Dupa aceea a venit Ieftae in la casa sa si iata fiica sa i-a iesit in intampinare cu timpane si jocuri; aceasta era singurul lui copil, caci el nu mai avea nici baieti, nici fete.
35. Si cand a vazut-o el, si-a sfasiat haina si a zis: "Ah, fiica mea! Tu m-ai rapus si esti dintre cei ce-mi tulbura biruinta. Eu mi-am deschis gura pentru tine inaintea Domnului si nu ma voi putea lepada!"
36. Iar ea a zis catre el: "Tatal meu, daca tu ti-ai deschis gura pentru mine inaintea Domnului, fa cu mine ceea ce a rostit gura ta, de vreme ce Domnul a savarsit prin tine razbunarea impotriva Amonitilor, vrajmasii tai!"
37. Apoi a zis iarasi catre tatal sau: "Iarta numai ce sa-mi faci: Lasa-ma doua luni, sa ma duc sa ma sui pe munte si sa-mi plang fecioria cu prietenele mele!"
38. Atunci el a zis: "Du-te!" Si a lasat-o doua luni. Si s-a dus cu prietenele sale si si-a plans fecioria in munti.
39. Apoi dupa trecerea celor doua luni ea s-a intors la tatal sau si acesta a facut cu ea cum fagaduise; si ea n-a cunoscut barbat.
40. Si s-a facut obicei in Israel, ca in fiecare an fiicele lui Israel sa mearga sa planga pe fata lui Ieftae Galaaditeanul patru zile pe an.
.