Cum este perceputa sexualitatea de catre public, prin intermediul lumii TV?

 

 

Ponderea violurilor, divorturilor, copiilor nelegitimi si a cazurilor de prostitutie este supraestimata, fata de aceea pe care o au in realitate, de catre cei care se uita mai mult la televizor. Tinerii, mai ales, isi formeaza impresia ca toata lumea este preocupata pana la obsesie de problema sexualitatii si ca toti, in afara de ei, intretin o viata sexuala.

"Cei care se uita la televizor cred ca relatiile sexuale inaintea sau in afara casatoriei, violul si prostitutia sunt mult mai frecvente sau comune decat sunt ele in realitate (Greenberg, 1994). (...) in urma vizionarii TV tinerii supraestimeaza numarul celor de varsta lor care intretin deja relatii sexuale (Zobin, Hirsch, Smith si Hardy, 1984) (...). Vizionarea TV accentueaza tinerilor sentimentul ca "toata lumea a facut-o", adica are o viata sexuala, iar aceasta a contribuit, in ultimii 20 de ani, la o scadere gradata, dar constanta, a varstei la care baietii si fetele au primul act sexual (Braverman si Strasburger, 1993). Intr-un alt studiu se arata ca tinerii de liceu care urmaresc intensiv telenovelele estimeaza ca fiind mult mai mare numarul persoanelor divortate sau al celor care au copil nelegitim in lumea reala, decat estimeaza cei care se uita mai putin la TV (Buerkel, Rothfuss si Mayer, 1981; Carveth si Alexander, 1985)".

Stiind ca, potrivit studiilor referitoare la efectul de spirala, oamenii au tendinta de a se alinia la opinia publica, la moda, la comportamentul considerat dezirabil in societate la un moment dat, ne putem da seama care va fi efectul acestei false viziuni asupra realitatii pe care televiziunea o formeaza in mintile tinerilor si ale adultilor. In colectivele tinerilor de astazi (scoli, licee etc), s-a ajuns ca rusinea (de a nu fi precum ceilalti - in randul lumii) sa-i determine pe fete si pe baieti sa afirme mai curand ca nu sunt virgini, chiar daca adevarul este altul. Astfel ca rusinea de ceilalti, de lume, care inainte ii oprea pe tineri sa adopte comportamente imorale, a ajuns in zilele noastre, prin interventia TV, sa devina piedica in afirmarea curatiei si chiar instrument persuasiv al implicarii celorlalti in discutii si chiar in relatii erotice. Lumea TV ajunge, astfel, prin intrepatrunderea ei cu realitatea, sa reconfigureze valorile societatii, sa redefineasca o noua "normalitate". Relatiile sexuale inaintea casatoriei, dar si in afara acesteia (adulterul), divortul, copiii nelegitimi sunt vazute, prin intermediul televiziunii, drept comportamente sau realitati dezirabile, respectiv normale si, ca atare, acestea devin astfel repere sau modele de comportament pentru noile generatii.

Consecintele identificarii telespectatorilor cu personajele de pe micul ecran

Comparandu-se cu cei de pe micul ecran, tinerii se simt frustrati ca sunt virgini sau nu sunt tot atat de "performanti" in infatisare si in viata sexuala. Se naste nemultumirea fata de prieten sau prietena, sot sau sotie, pentru ca nu sunt asemenea celor de la televizor. Frustrarile genereaza tensiune, conflicte, despartiri, in general fac imposibila atingerea fericirii intr-o relatie de iubire dominata de fantasmele unei placeri niciodata satisfacute pe deplin.

"Cand elevii de colegiu au fost pusi sa identifice cateva persoane pe care ei le considera model pentru comportamentul personal ei au selectat in primul rand personaje din lumea TV, care s-au evidentiat printr-o atitudine sexuala extrem de permisiva si cu o foarte mare frecventa a relatiilor sexuale (Fabes si Strausse 1987).

Aceasta se intampla pentru ca astfel de personaje sunt puse intotdeauna intr-o lumina pozitiva pe micul ecran, iar tinerii, in fond, nu fac decat sa-si insuseasca modelele care li se propun.

"Adolescentii care se identifica indeaproape cu personaje de la televizor marturisesc ca se simt nesatisfacuti de faptul ca sunt virgini sau de experienta sexuala pe care au avut-o (in cazul in care intretin deja relatii sexuale) (Baron, 1976, 1977; Couringht si Baran, 1980). Expunerea regulata la mesajele erotice ale micului ecran afecteaza imaginea tinerilor despre ei insisi. Acestia nu mai , sunt satisfacuti de viata lor sexuala sau au asteptari prea mari de la ( actualii sau potentialii lor parteneri (Greenberg, 1994).

Frustrarile legate de viata sexuala si nu numai, ca rod al conflictului dintre asteptarile formate prin prisma televizorului si realitate, stau la baza numeroaselor afectiuni psihice ale noilor generatii. Lumea TV este una a viselor frumoase sau a cosmarurilor. In cea mai mare parte a filmelor si emisiunilor, lumea reala, cu urcusurile si coborasurile ei, cu bucuriile si durerile inerente, nu apare pe micul ecran, nefiind senzationala, ci, dimpotriva, fiind prea discreta sau prea nuantata ca sa poata fi redata la televizor.

Erotismul TV este definit in termenii acestei lumi idealizate in care domina happy end-ul, in care placerea biruie pana la urma, unde consecintele libertinajului sexual sau ale iresponsabilitatii nu exista. O lume cu parteneri ideali, puternici, cu un fizic atragator, plini de sarm si totdeauna siguri pe ei, lipsiti de bolile, de neputintele, de slabiciunile sau de imperfectiunile unui om obisnuit. In acest context, telespectatorii, atunci cand se vor intoarce din lumea TV la viata obisnuita, ramanand conectati la acea atmosfera ideala, paradisiaca sau afrodisiaca, se vor simti frustrati ca partenerul lor de viata sau dragostea lor nu este "perfecta" sau nu corespunde asteptarilor.

Cei mai multi americani, in special femeile, se simt frustrati de faptul ca sunt prea grasi (in America, peste 60% din populatie este supraponderala), in conditiile in care personajele de pe micul ecran sunt "ca trase prin inel". Acesta este, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care in fiecare an milioane de americani sufera de anorexie.

Niciodata omul nu va putea raspunde perfect asteptarilor erotice ale celuilalt, formulate de "realitatea" TV - o lume a egoismului -, dorintei celuilalt de a-l trata ca pe un obiect, fara a lua in seama asteptarile sale sufletesti. Criza este inevitabila si dimensiunile ei, direct proportionale cu timpul alocat vizionarii, deoarece modelul de viata impus de televiziune nu este unul viabil, el nu provine din experienta de viata a oamenilor obisnuiti, ci este doar un construct cu scop seducator, comercial. Imitand comportamentul eroilor micului ecran - falsul sentimentalism, atitudinea profund egoista, chiar exploatatoare fata de persoana celuilalt - reducand dragostea la relatia sexuala, tinerii nu pot dobandi iubirea dupa care tanjeste sufletul lor. Pentru esecul pe care-l au in dragoste arunca vina ori pe partenerii lor, ori se amagesc ca nu au incercat toate tehnicile de infrumusetare, ca nu au inca banii, hainele, stilul de viata al celor de pe micul ecran, lucruri pe care, daca nu le vor putea dobandi, se vor simti foarte nefericiti, ramanand doar sa viseze in fata televizorului.

Chiar daca ar avea intentia, televiziunea nu-i poate invata pe tineri cum sa dobandeasca acea dragoste care sa-i faca fericiti, deoarece ea este incapabila sa transmita sau sa redea lucruri ce tin de viata interioara a oamenilor, de relatia sufleteasca, personala dintre acestia - resursele principale ale oricarei iubiri adevarate. Continutul sau profunzimea unei adevarate relatii de dragoste, care prin firea sa nu are vizibilitate, dinamism si senzational nu poate fi reprodus pe micul ecran. In acelasi timp, aspectul exterior, trupesc, incitant pentru simturi al relatiei sexuale, ideal pentru a fi reprezentat la televizor - educatia sexuala realizata de acest mediu - nu reprezinta autentica iubire, mai cu seama cand aceasta este redusa doar la atat.

Permanenta frustrare pe care o creeaza televiziunea in sufletul telespectatorilor nu va putea fi inlaturata atata timp cat nu va inceta hranirea imaginatiei cu fantasmele televizualului, cat nu vor fi cautate in viata reala modelele si resursele dobandirii implinirii sufletesti, a fericirii in ultima instanta. Ea va deveni o sursa permanenta de tensiune si de nemultumire fata de persoana celuilalt sau fata de propria persoana. Adulterul, divortul, perversiunile sexuale sau unele afectiuni psihice vor deveni tot mai probabile.

Modificarile de atitudine privind sexualitatea, generate de televiziune

- Acceptarea ca "firesti" a infidelitatii sexuale, a promiscuitatii si a relatiilor se xuale de dinaintea casatoriei.

- Nemultumirea fata de sot, respectiv sotie, privind implinirea obligatiilor conjugale.

- Descresterea varstei primului act sexual, proportional cu timpul alocat vizionarii.

- Cresterea frecventei relatiilor sexuale.

"Elevii de liceu carora li s-au proiectat filme cu continut sexual explicit accepta cu o mai mare usurinta infidelitatea sexuala si promiscuitatea decat grupul de control (grup format din tineri provenind din acelasi mediu, carora nu li s-au proiectat filmele respective) (Zillmann, 1994). Adolescentii care au vizionat doar 10 video-clipuri au devenit mult mai deschisi in a privi ca acceptabile relatiile sexuale inainte de casatorie (...). De asemenea, se arata ca expunerea intensa a tinerilor la materialele ce vizeaza relatiile sexuale dinaintea sau in afara casatoriei ii desensibilizeaza, determinandu-i sa le considere normale (Bryant si Rockwell, 1994).

In alte doua studii, elevii de liceu care dezaprobau violul si-au schimbat atitudinea, devenind mai deschisi in a accepta acest comportament, dupa numai 9 minute de vizionare zilnica, pe o perioada de 6 saptamani, a unor filme notate cu R-rated sau dupa vizionarea a 5 ore de filme cu continut explicit sexual (Brown, Childers, Waszak, 1990) (...). Baietii si fetele unui colegiu dupa ce au vizionat zilnic, timp de o ora, pe o perioada de 6 saptamani un film cu subiect erotic (un long nonviolent x rated videos) au marturisit ca se simt mai putin satisfacuti de cei cu care intretin o relatie intima decat inainte de experiment (Zillmann si Bryant, 1982). Un studiu facut pe 391 de elevi ai unui liceu din Carolina de Nord a gasit ca pentru aceia care au vizionat in mod selectiv mai multa sexualitate la televizor inceperea vietii sexuale in anul respectiv a devenit mult mai probabila (Brown si Newcomer, 1991)."

Studiul evidentiaza o relatie de proportionalitate intre probabilitatea ca un tanar sa inceapa viata sexuala si cantitatea de programe cu continut sexual vizionate la televizor. "Datele provenite de la National Surveys of Children pun in evidenta faptul ca barbatii care dedica cel mai mult timp televiziunii au cea mai mare prevalenta a relatiilor sexuale, iar tinerii care se uita la televizor separat de familia lor (avand un aparat TV in propria camera) au o rata a relatiilor sexuale de 3 pana la 6 ori mai mare decat aceia care se uita la televizor impreuna cu parintii."

Televiziunea creste efectiv activitatea sexuala la tineri si la copii. Studiile arata, totodata, o semnificativa descrestere a varstei primului contact sexual, probabilitatea ca primul act sexual sa aiba loc la o varsta mai timpurie crescand proportional cu numarul orelor de vizionare TV.

In acelasi timp s-a observat ca acei copii care discuta impreuna cu parintii materialele cu continut sexual vazute la televizor incep viata sexuala mai tarziu decat cei care le interpreteaza singuri (J.L. Peterson, K.A. Moon si F.F. Furstenberg, 1991). Cercetarile efectuate de Weaver au aratat ca pornografia creste comportamentul sexual dur cu femeile (Weaver, 1994). Aceasta duritate include agresivitate crescuta asupra femeilor, ca si o insensibilizare la ranile pe care violenta si atacurile sexuale le provoaca.

Dependenta de pornografie

- Pornografia sau mesajele erotice, in general, creeaza dependenta, adica necesita un consum sporit, insotit de toate simptomele ce definesc dependenta. Efectele vizionarii pornografiei sunt: a. scade fidelitatea fata de sot sau sotie;

b. reduce dorinta tinerilor de a-si mai intemeia o familie si de a avea copii; c. persoanele expuse la aceste mesaje accepta mai usor promiscuitatea sexuala, precum si posibilitatea intretinerii de relatii sexuale in afara vietii conjugale.

Debutul vietii sexuale la o varsta timpurie, frustrarile si esecurile determinate de o viata sexuala desfasurata dupa modelul promovat de televiziune sau o imaginatie extrem de erotizata prin vizionarea TV duc adesea la vizionarea materialelor pornografice. De altminteri, in ultimii ani, scenele pornografice au inceput sa capete un accent de normalitate, fiind introduse tot mai des in filmele care nu au acest specific. Cauza se gaseste si in faptul ca sexualitatea impersonala pe care o promoveaza televiziunea - sex pentru placerea in sine - are drept consecinta logica pornografia. Aparitia si dezvoltarea acestui gen in mass-media contemporana, mai cu seama in televiziune, a atras atentia cercetatorilor datorita efectelor semnificative pe care materialele pornografice s-a dovedit ca le au asupra psihicului uman.

Larry Hoo din Hong Kong analizeaza in anul 1986 rezultatele a 35 de cercetari privind efectele expunerii la pornografie. "Din aceste studii, 20 arata ca pornografia mareste agresivitatea; in 4 din ele s-a gasit ca exista o legatura intre expunerea la pornografie si cazurile de viol, iar in 11 s-a scos in evidenta faptul ca barbatii care vizioneaza pornografie accepta mai usor violenta indreptata impotriva femeilor si batjocorirea acestora." Dupa 1990, cazuistica prilejuita de explozia pornografiei TV, video si internet a facut astfel incat cercetatorii sa-si diversifice obiectivele. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul ca vizionarea de pornografie creeaza dependenta.

Doctorul psihiatru Reed formuleaza cateva criterii care, in opinia sa, ar indica dependenta de pornografie. El arata ca parafilii (deviatii sexual cu sau fara manifestari violente) utilizeaza si colecteaza in mod frecvent materiale pornografice. El prezinta cazuri de parafili si arata ce legatura au acestia cu utilizarea pornografiei. "Vaste colectii private de materiale pornografice sunt gasite de autoritati in locuintele persoanelor arestate pentru crime sexuale, in special pedofili. Exista, de asemenea, dovezi ca violatorii si molestatorii de copii utilizeaza materiale pornografice explicite atat inainte cat si in timpul unor atacuri cu caracter sexual." Toate acestea sugereaza, observa Kubey, existenta unei legaturi intre utilizarea frecventa a pornografiei si dereglarile cu caracter sexual.

Zilmann si Bryant (1998) demonstreaza experimental faptul ca expunerea prelungita la pornografie duce la scaderea nivelului satisfacerii sexuale intre parteneri (in viata lor intima). "Dar nesatisfacerea sexuala, arata Zillmann, conduce la o noua expunere la pornografie (...), deoarece consumatorii compara ceea ce au, din punct de vedere al intimitatii sexuale, cu ceea ce pornografia le spune ca ar putea si trebuie sa aiba." Astfel se poate constata aparitia unui adevarat cerc vicios. Vizionarea materialelor pornografice nu numai ca determina cresterea dorintei sexuale, dar face ca nemultumirea privind partenerul, insatisfactia sexuala sa se adanceasca atat de mult, incat persoana este nevoita sa recurga la un consum sporit de pornografie.

Cu toate ca fenomenul dependentei se manifesta mult mai pregnant in cazul materialelor pornografice, Kubey si Bryant au demonstrat ca si materialele "foarte romantice si stimulative sexual", prin intermediul aceluiasi mecanism, pot genera o anumita legatura de dependenta. Aceste materiale "prezentate la televiziune sau oriunde in mass-media contemporana pot alimenta nemultumiri si o inclinatie spre comparatii individuale la un spectru mult mai larg de populatie decat era cazul inainte". Prin urmare, vizionarea regulata a unei "nevinovate" telenovele cu continut erotic conduce in timp la un anumit tip de dependenta de emisiuni de acest tip. Legatura este cu atat mai puternica cu cat vizionarea este mai frecventa si cu cat gradul de erotism al programelor vizionate este mai ridicat.

Plecand de la efectul de dependenta, doctorul Cline, tratand sute de persoane cu dereglari sexuale, prezinta un proces in patru pasi al implicarii in consumul de materiale sexuale, in special cele pornografice. "Primul este "efectul de dependenta", in care persoana revine in mod repetat dupa mai mult material deoarece acesta ii furnizeaza un foarte puternic stimulent sexual, avand un efect afrodisiac (...). Cline continua cu descrierea unui "efect de crestere", in care este resimtita "o nevoie crescuta de mai mult stimulent pentru a obtine acelasi efect". In al treilea stadiu, apare "desensibilizarea". Lucrurile care odata pareau socante sunt din ce in ce mai putin socante si, prin urmare, devin legitime cu timpul. In al patrulea stadiu, Cline constata ca exista "o tendinta crescanda de a pune in practica comportamentul vazut in materialele pornografice.""

Cauzele psihologice si fiziologice ale dependentei de materiale cu continut erotic

Cercetatorii sunt de acord cu faptul ca eroticul constituie "un puternic factor de amplificare", mai cu seama cand el se rezuma doar la satisfacerea placerii sexuale sau la incitarea imaginara a dorintei. Cu alte cuvinte, materialele erotice, concomitent cu satisfactia sexuala (produsa in planul imaginativ), conduc nu la o stingere, ci la o amplificare a dorintei. Cline adauga faptul ca, datorita emotiei puternice pe care o genereaza materialele erotice, aceste experiente se fixeaza cu putere in memorie si astfel oamenii invata cu usurinta sau se obisnuiesc cu un asemenea comportament, cu experienta erotica pe care o vor simti tot mai necesara. Dr. Reed arata ca procesul invatarii, ca baza a fenomenului de dependenta, poate avea ca temei faptul ca "neurotransmitatorii stimulati de materialele pornografice activeaza cai neurale similare celor activate de heroina si cocaina". Cu alte cuvinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomanul de drog) de acea cantitate de endorfine ce este emisa in organism in urma vizionarii materialelor erotice.

Primele efecte ale vizionarii pornografiei, asupra carora s-au oprit cercetatorii de-a lungul vremii - violenta si deviatiile sexuale grave -, desi apar ca foarte puternice si deosebit de grave, afecteaza un grup mai restrans de indivizi, pe cei care ajung la un consum obsesiv de pornografie si care traiesc intr-un mediu ce favorizeaza comportamentele amintite. Efectul de dependenta constituie un stadiu intermediar. Aria de manifestare a acestuia este una semnificativa si este considerat de catre cercetatori drept un efect puternic al vizionarii materialelor erotice si pornografice. In afara acestora, mai exista o seama de alte consecinte ale vizionarii materialelor cu continut erotic si pornografic. Acestea, desi par a fi cu mult mai slabe, mai putin sesizabile pe termen scurt, marcheaza cu putere viata si mentalitatea omului modern. Proportional cu gradul de expunere la mesajele erotice ale mass-media, este afectata intreaga populatie, generandu-se, in timp, o noua perceptie, o noua atitudine privind sexualitatea si viata de familie.

Nu trebuie sa ajungi dependent de pornografie sau de un material cu continut sentimental-erotic, asa cum sunt telenovelele, pentru ca mentalitatea sau perceptia privind sexualitatea sa se modifice, ci este suficient ca de mic copil, de-a lungul anilor, sa fi fost expus la astfel de mesaje. Pentru ca este dificila cercetarea modificarilor de mentalitate produse printr-un efect cumulativ pe o perioada de cateva zeci de ani, cercetatorii au preferat sa investigheze fenomenul prin expuneri scurte, dar intense, pe perioada catorva saptamani, la materiale care au un grad ridicat de erotism, ce merge pana la pornografie. Iata care au fost, in lectura lui Kubey, concluziile unui astfel de experiment.

"Zillmann si Bryant sunt interesati de gradul in care "pornografia intra in conflict cu valorile familiale" si ne ofera din nou dovezi experimentale. In aceste studii, un grup experimental de adulti este expus la materiale video pornografice pe o perioada de cateva saptamani (de obicei 6). La o saptamana dupa expunere, raspunsurile grupului la intrebarile puse sunt comparate cu cele ale unui grup de control care nu a fost expus.

Studiile arata ca expunerea prelungita la pornografie, realizata experimental, duce la o mai mare acceptare a promiscuitatii atat la barbati, cat si la femei, iar pe masura ce promiscuitatea este considerata a fi normala, fidelitatea fata de partenerii de viata sexuala se diminueaza mult fata de cazul adultilor din grupul martor (de control). Subiectii participanti raporteaza, de asemenea, ca ar accepta mult mai usor o intimitate sexuala neexclusiva pentru ei insisi, respectiv relatii sexuale in afara vietii conjugale. In acelasi studiu, la intrebarea: "Credeti ca institutia casatoriei este esentiala pentru buna functionare a societatii?", 60% din persoanele din grupul de control au raspuns afirmativ, comparativ cu 38,8% in cazul persoanelor expuse la pornografie. Zillmann si Bryant au aratat ca expunerea la pornografie reduce dorinta participantilor la studiu - barbati sau femei, studenti si nestudenti - de a avea copii. Zillmann apreciaza ca aceasta constatare poate sustine ideea: consumul prelungit de pornografie face ca faptul de a avea copii si a intemeia o familie sa apara drept inconveniente care nu sunt necesare pentru obtinerea placerii. Aceasta deoarece pornografia inlesneste accesul facil la satisfactii sexuale "superlative", satisfactii care sunt disponibile fara investitii emotionale, fara ingradire sociala, fara obligatii economice, fara sacrificarea timpului si a efortului. Din aceasta perspectiva, satisfactia imediata pe care televiziunea comerciala o ofera si o promoveaza atat de frecvent poate fi, in insasi esenta ei, in conflict cu valorile de stabilitate si angajament atat de necesare functionarii sanatoase a vietii de familie.

Magia eroticului

Studiile legate de influenta pe care magicul o poate avea asupra mintii umane ne ofera una din cele mai pertinente explicatii privind inmultirea continua a materialelor erotice si pornografice in mass-media contemporana. Tehnicile magice, se arata in aceste cercetari, "prezinta o tendinta marcata de a se intemeia pe pulsiuni sexuale, deoarece li se recunoaste, probabil, acestora puterea proprie si importanta deosebita, dar si pentru ca ele sunt, intr-adevar, mai strans legate de imaginatie decat oricare apetit natural.

Tratatele de vrajitorie devenisera (in Renastere) un gen aproape pornografic, iar Giordano Bruno a facut o tentativa remarcabila de a desprinde o tehnica de control emotional global, care este explicit intemeiata pe atractia sexuala". Avand in vedere aceste constatari, este lesne de inteles abundenta eroticului in cultura contemporana. Intr-o societate care este guvernata de bani, in care nu mai exista principii morale, ci doar ideologii hranite de interesul material, eroticul - mijloc magic de seductie a indivizilor - nu poate decat sa prolifereze. Ca mijloace prin excelenta magice, materialele erotice si pornografia devin in acelasi timp mijloace de persuasiune si factori de putere. Prin urmare, proliferarea genului erotic este nu numai explicabila, ci anticipabila si chiar programatica. Aceasta mai cu seama in conditiile in care puterea, in societatea moderna, actioneaza nu atat prin mijloace constrangatoare, prin forta, ca in dictaturile clasice, cat si prin mijloace blande, seducatoare, de tip magic.

In acest context, creatorii programelor de televiziune, fie ca si-au insusit in mod constient sau inconstient tehnicile magice de manipulare a maselor prin intermediul erosului, fie ca au ajuns singuri, prin experienta sau "inspiratie" la acest rezultat, folosind sexul ca momeala in "vanarea" atentiei generale a publicului, nu fac decat sa exercite o actiune magica asupra mintii umane. Odata provocata imaginatia - fantasmele sexuale -, aceasta va cere tot mai mult eros pentru a-si satisface nevoile din ce in ce mai mari, luand nastere astfel fenomenul de dependenta cu toate consecintele sale. Fenomenul, in Biserica sau in constiinta omului de rand, este numit impatimire. Impatimitul nu-si mai gaseste linistea, fie ca patima sa este bautura, banii sau desfranarea etc, el linistindu-se intru catva numai in timpul faptuirii comportamentului la care il cheama patima respectiva.

Concluzii

Daca dupa numai cateva saptamani de vizionare a unor materiale cu continut sexual sau pornografic se pot observa modificari vizibile de atitudine, e limpede care sunt dimensiunile efectului de influenta al televiziunii in formarea atitudinilor, in modelarea comportamentului sexual al omului contemporan.

Expus la mesajul preponderent erotic al televiziunii sau pur si simplu traind in mijlocul unei lumi care-si modeleaza sistemul de valori si atitudini dupa cel al lumii micului ecran, omul modern nu se mai poate raporta la relatia de dragoste sau la tema sexualitatii ca acela de dinainte de era televizorului. Sexualitatea devine importanta pentru ca industria de consum are nevoie de ea, nihilismul o promoveaza, iar mesajul erotic insusi este foarte bine adaptat mediului TV, un mediu care, ca si eroticul, are capacitatea de a inhiba reflexia rationala si de a modela o perceptie senzitiva (simtuala), senzuala si, in ultima instanta, erotica a realitatii.

Chiar daca ne consideram infailibili prin educatia, inteligenta sau discernamantul nostru, indiferent de varsta, stare sociala sau spirituala, elevi, studenti, muncitori, intelectuali sau clerici, in functie de frecventa si de timpul acordat vizionarii TV, vom deveni tot mai libertini in conceptiile noastre privind relatiile dintre barbat si femeie, tot mai ingaduitori fata de un comportament sexual nepotrivit unei varste anume, din ce in ce mai deschisi in a purta o discutie cu caracter erotic (de la aluzii pana la afirmarea explicita) si chiar in a ne lasa prinsi intr-o relatie sexuala oarecare. Ne vom simti tot mai putin legati de familie sau de ideea de a intemeia o familie, tot mai putin dispusi sa avem un copil sau mai multi (dat fiind faptul ca, proportional cu numarul copiilor, se micsoreaza posibilitatea dobandirii placerilor, crescand responsabilitatile), tot mai putin atenti cu sotul, sotia sau prietenii, tot mai nemultumiti de ei, mai nervosi, mai artagosi, atata timp cat nu putem obtine usor placerile dorite. Toate acestea se vor intampla, chiar daca asteptarile, tendintele si frustrarile noastre nu vor fi exprimate la nivelul constiintei, ci vor ramane ascunse undeva in zonele de adancime si de mare intimitate ale sufletului.

Mintea telespectatorilor, hranita cu fantasmele dorintei, comprimate mai mult sau mai putin subtil in tot ceea ce inseamna publicitate, in filme, divertisment etc. a devenit foarte sensibila la momeala placerii, deoarece ea o cauta in mod inconstient, are nevoie sau este dependenta de aceasta hrana cu care a crescut de-a lungul anilor prin miile de ore de vizionare TV, cu care s-a indulcit si s-a obisnuit. In felul acesta, omul modern, cu toate ca este mai scolit decat cel din trecut, este mult mai usor de influentat, de manipulat sau de destabilizat din asezarea pe care o are, mai frustrat, mai nemultumit de ceilalti si de el insusi, mai singur si mai nefericit. Spunem singur si nefericit, pentru ca in lumea in care s-a nascut televiziunea (lumea occidentala) peste 70% dintre casnicii esueaza in divort. Si sa nu uitam ca tot mai multi nici macar nu se mai casatoresc, traind intr-o perpetua "casatorie de proba" (concubinaj)!

In conditiile in care mijloacele video isi vor continua si intensifica tirul mesajelor erotice, in care oamenii nu vor intelege gravitatea acestui fenomen pentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian (macar cat le sta in putinta), atunci familia va deveni cu adevarat o raritate in urmatorii 20 de ani, iar sexualitatea va tinde intr-o masura tot mai mare sa se rezume doar la satisfacerea mecanica a placerii sexuale - dupa cum observa McLuhan inca din perioada anilor 70.

In discutiile privitoare la televiziune, este criticata indeosebi natura mesajelor acestuia - caracterul erotic, violent, comercial -fara a se lua in seama posibilitatea ca insusi mediul TV sa predispuna, prin natura sa, catre transmiterea in mod prioritar a unor mesaje de un anumit tip. Se ignora cu totul faptul ca televiziunea creeaza in masa publicului un fond perceptiv care-l predispune la primirea unui mesaj cu potential erotic, prin a carui vizionare repetata telespectatorii vor fi tot mai puternic atrasi de programele cu continut sexual. Chiar daca un canal TV nu transmite deloc erotism, aceasta nu inseamna ca experienta vizionarii acelor programe nu-l va face pe telespectator sa aiba o deschidere tot mai mare catre o experienta senzuala de tip vitalist sau, foarte probabil, una de tip erotic. Aceasta mai cu seama in conditiile in care televiziunea, prin afectarea cortexului prefrontal, favorizeaza o hipertrofiere a comportamentului instinctual, a pulsiunilor sexuale.

Televiziunea este, inainte de toate, o scoala a placerii, iar daca erotismul este foarte bine adaptat acestui tip de educatie, atunci acesta va domina din ce in ce mai mult programele TV, independent de interesele ideologice sau economice de a transmite sau nu programe cu continut sexual. Erotismul TV este o consecinta ce decurge logic din natura mediului televizual si, prin urmare, atunci cand ne uitam la televizor trebuie dintru inceput sa ne asumam cu buna stiinta posibilitatea ca acesta sa ne influenteze, fara ca noi sa ne dam seama, modul in care ne raportam la realitate. Pentru copii lucrurile sunt mult mai grave caci, prin vizionare, li se poate modela o sensibilitate sexuala anormala care sa-i marcheze toata viata.

Prin intermediul fantasmelor inoculate de televiziune sau de cultura de consum, eroticul ajunge sa detina un anumit monopol asupra orizontului de constiinta uman. De la vestimentatie - care indica ce parte din trup sa fie acoperita, si care dezgolita -, gesturi, priviri si comportament, toate ajung sa fie imprimate de tot mai mult erotism. F. Brune, J. Baudriard si D. Kelner sau toti marii comentatori ai fenomenului cultural contemporan sesizeaza aceasta hipertrofiere a erotismului in imaginarul colectiv, in modul de viata al oamenilor. Apare un cerc vicios sau o spirala a erotizarii lumii aflate in raza televiziunii sau a mass-mediei.

Cu cat oamenii se expun mai mult la bombardamentul cu erotism, cu atat imaginatia, comportamentul si modul lor de viata va fi marcat mai puternic de obsesia sexului, cu atat mai mult erotismul va domina mediul social, spatiul vital al omului modern, iar oamenii vor simti nevoia de a se reintoarce catre consumul materialelor erotice pentru a-si hrani o imaginatie si niste asteptari greu de satisfacut in lumea reala. Aceste materiale insa vor trebui sa fie tot mai incitante pentru a putea raspunde noilor asteptari. Baudriard gaseste ca finalul acestui efect de cascada nu este altul decat eliminarea completa a sentimentului, a umanului din relatia de dragoste, degenerarea in perversiuni si, in final, in homosexualitate si lesbianism. Tulburarile de personalitate, dezagregarea mentala si bolile psihice, in general, devin tot mai probabile pentru omul pe care televiziunea, cultura nihilismului sau societatea de consum l-au inrobit unei existente obsedate de fantasmele eroticului.

Virgiliu Gheorghe